Javanezi

Javanezii sunt o populaţie din Indonezia, locuind în centrul şi estul insulei Java. Ca urmare a emigrării sunt prezenţi în număr mare în Sumatra, Borneo, Celebes şi în Noua Guinee Occidentală, dar şi peste graniţă, în Malaysia, unde o bună parte dintre „malaiezienii” din vest descind din javanezi. Comunităţi de javanezi emigraţi se întâlnesc în Surinam şi în Noua Caledonie (circa 80 milioane de persoane).

Alcătuiesc grupul cel mai numeros din ţară, trei sferturi dintre ei fiind ţărani (culturi de orez, porumb, manioc, tutun etc.). Cei de pe coastă, mai ales în nord, practică în egală măsură pescuitul şi acvacultura. Totuşi dezvoltarea urbană nu este un fenomen recent, fie că e vorba de oraşe aşezate pe coastă, implicate de secole în comerţul maritim, fie de oraşe din interior, adeseori legate, încă de la origine, de existenţa curţilor princiare.

Ritmul înalt de emigrare, datorită marii densităţi demografice şi lipsei pământului, a determinat omniprezenţa javanezilor la nivel naţional ca şi în provinciile nejavaneze, în rândurile personalului politic, administrativ şi militar, dar şi în lumea afacerilor - ceea ce a stârnit uneori reacţii de opoziţie din partea celorlalte grupuri care alcătuiesc poporul indonezian.

Sistemul de rudenie este cognatic. Cercul de rude apropiate cuprinde ansamblul descendenţilor a două perechi de bunici, familia lărgită include (în principiu) toţi urmaşii ascendenţilor până la al şaptelea grad (bunicii străbunicilor). Se remarcă predominanţa uxorilocativităţii.

Societatea javaneză tradiţională era organizată în comunităţi săteşti, altădată supuse suveranului unuia dintre cele patru principate şi aristocraţilor care îl reprezentau pe plan local; afacerile interne erau dirijate de un consiliu alcătuit de obicei din descendenţii întemeietorilor satului.

Se păstrează ordinele sociale tradiţionale, cu mai multe grade de nobleţe, cu atât mai ridicate cu cât sunt mai aproape de un strămoş care a exercitat funcţia de principe domnitor. Cu fiecare generaţie se pierde un grad de nobleţe; pentru ca descendenţii să urce în ierarhicei trebuie să se căsătorească cu vlăstare de rang princiar, în rândul orăşenilor există, de asemenea, o pătură a descendenţilor întemeietorilor oraşului, care sunt proprietari ai parcelei lor de pământ.

Fondul austronezian al culturii javaneze a suferit o considerabilă indianizare între secolele V-XIV, iar apoi, începând din secolul al XV-lea,o islamizare mai mult sau mai puţin profundă. Din această cauză, astăzi putem distinge javanezi santri, musulmani ortodocşi cu tendinţă atât tradiţionalistă cât şi modernistă, şi abagan, musulmani nominali, foarte înclinaţi spre misticism, care au rămas credincioşi cultelor locale şi practicilor adeseori sincretice. La aceştia din urmă se remarcă o mişcare de convertire la creştinism şi o anumită întoarcere - desigur în număr foarte mic - Ia hinduism şi budism.

Javaneza aparţine grupului de limbi malaio-polineziene de vest. A integrat numeroase împrumuturi din sanscrită şi este caracterizată prin existenţa a patru niveluri de limbă, cu aceeaşi gramatică, însă cu vocabular adesea diferii, utilizat în funcţie de propriul rang social şi de rangul interlocutorului (inferior, egal, superior sau mult superior).

Arta

În atmosfera curţilor princiare au înflorit creaţii meşteşugăreşti de înaltă calitate (obiecte din aur şi argint, ţesături de tip batik), forme foarte rafinate de spectacole artistice (muzică, dans, teatru, teatru de umbre) şi o literatură bogată. Oraşele din centrul Javei sunt în prezent centre active de creaţie artistică.

Istoric

Insula a fost locuită acum un milion de ani de Homo erectus (faimosul pitecantrop de Java), iar acum 40.000 de ani de o populaţie înrudită cu actualii aborigeni' din Australia. În jurul anului 2500 î.Hr. în Java a ajuns un val de populaţii austroneziene. Foarte de timpuriu s-au stabilit legături cu siubcontinentul indian şi cu Extremul Orient şi au început să se dezvolte regate, unele hinduiste şi celelalte budiste.

În 1293 a fost întemeiat regatul Majapahit, fără îndoială cel mai însemnat din întreaga istorie javaneză. La sfârşitul secolului al XIV-lea, islamul a început să pătrundă în Java, mai ales în oraşele portuare de pe coasta nord-estică. Acestea s-au eliberat în secolul următor de sub suzeranitatea Majapahitului. În 1527, musulmanii din Demak convertesc la islam oraşul comercial Sunda Kelapa, care va primi numele de Jakarta (Djakarta); Majapahitul cade definitiv în 1546.

În 1619, olandezii de la Compania Indiilor Orientale cuceresc Jakarta, îi schimbă numele în Batavia şi obligă sultanatele Mataram (1677) şi Banten (1684) să le recunoască suzeranitatea. În 1830 pun la punct „sistemul de culturi”, obligându-i pe ţărani să semene pe o parte din pământ o anumită cultură de interes comercial (ceai, cafea, trestie de zahăr, indigo etc.) pe care erau siliţi să o vândă numai guvernului, la preţuri pe care acesta le fixa după bunul său plac.

Profiturile generate au fost uriaşe, aristocraţii birocraţi javanezi fiind intermediarii cointeresaţi. În 1860 scriitorul olandez Multatuli denunţă abuzurile acestui sistem şi parlamentul olandez îi pune capăt în 1870.

În secolul al XX-lea, Java a jucat un rol principal în mişcarea naţionalistă. În timpul războiului împotriva olandezilor (1945-1949) care a urmat proclamării independenţei, vechea capitală princiară Yogyakarta a fost capitala provizorie a tinerei republici. Drept mulţumire pentru ajutorul dat de sultanul său guvernul indonezian a declarat regiunea Yogyakarta singura „regiune cu statut special” în care suveranul ereditar a rămas învestit eu puteri administrative.

Denumire: orang jawa, wong jawa, tiang jawi.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …