Izvoare numismatice ale istoriei României

Printre izvoarele istoriei noastre vechi se numără şi monedele. E vorba atât de monedele bătute de oraşele şi statele dinafară graniţelor Daciei şi pătrunse în Dacia pe calea schimbului cu populaţiile de aici, cât şi de cele bătute pe teritoriul ţării de coloniile greceşti de pe litoralul dobrogean şi, pe o anumită treaptă a dezvoltării lor economice şi sociale, de sciţii stabiliţi în Dobrogea şi de daco-geţii din stânga Dunării de jos.

Descoperite fie prin săpături, fie întâmplător, izolate sau în „tezaure”, monedele aparţin propriu-zis grupului izvoarelor arheologice şi doar legendele ce le poartă cele mai multe din ele îndreptăţesc încadrarea lor în izvoarele scrise, aşa cum se face aici. Importanţa lor documentară e cât se poate de mare, contribuind la o mai justă şi mai adâncă înţelegere a structurii social-economice şi politice a societăţii umane de pe teritoriul României, întregind în chip fericit tocmai acele laturi ale dezvoltării societăţii pentru care izvoarele literare sunt atât de zgârcite. În afară de valoarea statistică a multora dintre ele, monedele servesc; apoi, de cele mai multe ori, şi ca unicele criterii de datare a unor complexe arheologice.

Pentru studiul monedelor străine (greceşti, macedonene, romane etc.) cercetătorului îi stau la dispoziţie tratatele clasice de numismatică ale unor Head, Babelon, Cohen, Mattingly etc. Monedele emise de Histria şi Callatis începând din secolele V-VI î.Hr. până în secolul III d.Hr. au fost studiate şi publicate de Behrendt Pick în opera intitulată Die antiken Munzen von Dacien und Moesien (Die antiken Munzen Nord-Griechenlands, I), Berlin, 1898; cele din Tomis, în continuarea aceleiaşi lucrări, de K. Regling (Die antiken Munzen Nord-Griechenlands, II, Berlin, 1910). La rândul lor, monedele căpeteniilor scite din Dobrogea au fost publicate de M. Sutzu, Contribuţiunea numismaticei la istoria antică a României transdunărene, în „Anuarul Academiei Române”, tomul XXXVIII, 1915-1916.

Cât priveşte monedele (numai de argint) bătute de triburile geto-dace în anumite momente ale istoriei lor, imitând un model străin (îndeosebi monedele macedonene), fără să fi făcut obiectul unei culegeri generale, au fost clasificate şi studiate mai ales de următorii cercetători:

  • E.A. Bielz, Die dakische Tetradrachmen Siebenburgens, Archiv, des Ver. fur Siben. Landeskunde, XI, 1874;
  • Constantin Moisil, Monedele dacilor, BSNR, XV, 1920.
  • K. Pink, Die Munzpragung der Ostkelten und ihrer Nachbarn, Budapest-Leipzig, 1939.
  • O. Floca, Monnaies „daciques” du type Hunedoara. Les tresors des monnaies de Răduleşti et de Sălaşul de Sus, în „Dacia”, XI-XII, 1945-1947.

Ca şi pentru epocile precedente, moneda romană şi apoi bizantină rămâne şi pentru perioada de după 271 şi până în secolul al X-lea un preţios izvor istoric. Aceste documente, folosite cu prudenţă şi măsură, pot, pe de o parte, să fie utilizate la datarea complexelor arheologice, iar pe de alta la documentarea relaţiilor de schimb între populaţiile de pe teritoriul României şi imperiu, într-o vreme când informaţiile referitoare la această epocă sunt rare şi vagi.

Pentru studiul monedelor romane de la Aurelian şi până la Teodosiu I inclusiv şi pentru imperiul de apus până la 476 putem folosi lucrarea cunoscută a lui Cohen, vol. VI-VIII. Pentru monedele împăraţilor de la Constantinopol, începând cu Arcadius şi până la Anastasius exclusiv, vom face apel la catalogul deja învechit al lui J. Sabatier: Description generale des monnaies byzantines, Paris, 1862.

Monedele emise în acest răstimp sunt în curs de cercetare şi publicare în noile cataloage de monede romane publicate de British Museum. Monedele bizantine începând cu Anastasius şi până la căderea Constanţi-nopolului sunt studiate în întregime în lucrarea lui W. Wroth, Catalogue of the Imperial Byzantine Coins in the British Museum, vol. I-II, Londra, 1908, iar parţial în lucrarea lui J.J. Tolstoi, S. Petersburg, vol. I-II, 1912-1914, începând cu Arcadius şi până la Mihail al III-lea (843-867).

Pentru monedele anonime de bronz, emise de împăraţi bizantini din secolul al X-lea, se va ţine seama de contribuţiile aduse de M. Thompson (The Athenian Agora, II. Coins Roman-Venetian, Princeton, 1954) în ceea priveşte atribuirea lor la diferiţi împăraţi, începând cu Ioan Tzimisces. Problemele de numismatică privind trecutul României au fost discutate în diferite publicaţii, printre care şi unele de specialitate cum au fost Buletinul Societăţii Numismatice Române, I, 1904, XLI, 1947 şi Cronica numismatică şi arheologică, I, 1920 - XIX, 1945. În ultimii ani, Academia României a luat iniţiativa publicării unui nou periodic de numismatică, Studii şi cercetări de numismatică, al cărui prim volum a apărut în 1957 şi în care sunt dezbătute toate problemele în legătură cu această disciplină.

Pentru a încheia această enumerare a izvoarelor istoriei noastre vechi, nu se pot trece cu vederea, când e vorba de cetăţile greceşti din Dobrogea, numeroasele exemplare de unităţi metrologice (aşa-numitele „ponduri”), descoperite în săpăturile din Histria, Callatis şi Tomis, ori în teritoriile acestora. O prezentare a lor de ansamblu se poate găsi în studiul lui Constantin Moisil, Ponduri inedite sau puţin cunoscute din Histria, Callatis şi Tomis, publicat în Studii şi cercetări de numismatică, 1957 (conferă şi contribuţiile lui C. Preda, Ponduri antice inedite de la Callatis şi Histria şi Contribution a l’etude du systeme ponderal d’Histria, N.S., II, 1958).

Check Also

Conflictul dintre voievodul Litovoi din Ţara Românească şi Ungaria (1279)

Litovoi a fost primul voievod român de la sud de Carpaţi care a îndrăznit să …

Conflictul dintre Lysimachos şi Dromichete (circa 299 şi circa 293 î.Hr.)

Destrămarea imperiului lui Alexandru cel Mare după moartea creatorului său în mai multe regate a …

Conflictul dintre ducele bănăţean Ahtum şi regele Ştefan I al Ungariei (1003-1004)

Declinul puterii Bulgariei după moartea ţarului Simeon (927) a permis desprinderea de sub dominaţia acestui …

Campaniile lui Burebista (60-45 î.Hr.)

Evoluţia statală a triburilor nord-tracice din teritoriul întins între Munţii Balcani, Tisa, Carpaţii Nordici şi …

Campaniile antibizantine ale românilor şi bulgarilor din nordul Peninsulei Balcanice (1185-1201)

Înmulţirea domeniilor denumite pronoia (acordate viager în schimbul serviciului militar) a favorizat tendinţele centrifuge în Imperiul Bizantin, …