Iurie Colesnic

Iurie Colesnic (12 august 1955, sat Dereneu, raionul Călăraşi, Republica Moldova) - scriitor, poet, istoric literar şi scenarist de film. Născut într-o familie de învăţători. După absolvirea şcolii medii din localitatea natală, în anul 1972, este admis la Facultatea de Mecanică a Institutului Politehnic din Chişinău pe care o absolvă, luându-şi diploma de inginer în anul 1978.

A funcţionat ca pedagog în satul Buda din raionul Călăraşi (1972-1973), a fost referent la Societatea „Ştiinţa” din Chişinău (1979-1980), profesor de tehnologii speciale la STP-10 din Chişinău (1980-1983), corector şi redactor tehnic la revista „Scânteia leninistă” (1985-1986), redactor şef şi director artistic la studioul „Animafilm” (1986-1991), director al Centrului de Muzeografie „Mihail Kogălniceanu” (1991-1995), director al Editurii „Universitas” (1991-1993), al Editurii „Gheorghe Asachi” (1993-1995) şi director al Editurii „Museum” (1995). Începând cu anul 1996 conduce Casa Cărţii „Mitropolit Petru Movilă”. Totodată Colesnic este membru al Consiliului Cultural al Municipiului Chişinău, membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (1988) şi din anul 1997 este director al Complexului Muzeistic Chişinău. Ocupă funcţia de redactor-şef la revista „Universul Credinţei” pentru ca în 2001 să acceadă la postul de redactor-şef la revista „Conştiinţa naţională”.

Deşi ca formaţie scolastică Colesnic aparţine domeniului tehnic, personalitatea sa s-a afirmat pe tărâm literar, critic şi memorialistic. Pe acest din urmă drum el s-a îngrijit de editarea şi repunerea în circuitul public ale operelor scriitorilor care constituie mândria Basarabiei în toate timpurile. După cum observă academicianul Mihai Cimpoi într-un articol privitor la această muncă de reabilitare a trecutului şi de ordonare a patrimoniului cultural şi spiritual: „în plină formă de cercetător al fondurilor civilistice, de căutător, cum zicea B.P. Haşdeu „de fântâne”, de orice act doveditor şi conţinător de istorie încă vie, neclasificată şi neclasată, Iurie Colesnic ne pune la îndemână cărţi deosebite cu portrete ample ale unor personalităţi basarabene încă învăluite în umbra anonimatului.

Salopeta modestă de arhivarius este schimbată pe o togă antică de avocat al Istoriei, căci Iurie Colesnic apără dreptul la personalitate al celor care au făurit-o cu demnitate şi curaj, animaţi, întâi de toate, de Ideea naţională, adică a românismului. Sunt acte reparatoare şi recuperatoare prin care istoria devine Istorie, iar biografiile documentare devin Destine pe căile ei magistrale. În lista ediţiilor îngrijite sau/şi prefaţate de el se înscriu opere ale unor mari creatori ca Nicolae Iorga, Leon Donici, Romulus Cioflec, A. David, Alban Berg, N. Moghileanschi, Gheorghe Bezviconi, C.A. Cuţarov, N. Popovschi, Pan Halippa, D. Moruzi, Mihai Ursachi, Sergiu Grossu, Zamfir C. Arbore etc.

Debutul literar l-a făcut în revista „Nistru” nr. 4 din 1977, după care Colesnic a publicat numeroase plachete de versuri pentru copii în care scriitorul exprimă profundul ataşament pentru această categorie de cititori pe care o tratează cu multă seriozitate, dar opera sa practică se adresează şi adulţilor. „Poet consacrat, Colesnic reprezintă în peisajul liricii moldovene contemporane o voce aparte, un timbru inconfundabil. Meditaţiile sale sunt profunde şi grave, iar dexteritatea tehnică şi inventivitatea lexicală le sporesc calibrul. În universul său de linii şi semne dăinuie traiectorii luminoase ce amintesc tulburător zboruri vechi: Arghezi, Barbu. Nu departe sunt spaţiile liniilor aeriene ale lui Marin Sorescu” (criticul M. Zeicu).

Dar poate cea mai reprezentativă operă a lui Colesnic o constituie monumentala lucrare „Basarabia necunoscută”, apărută în patru volume. La apariţia primului volum remarcabilul scriitor Mihai Spiridonică consemna: „Prin această carte, ca şi prin dicţionarul personalităţilor basarabene Panteonul Basarabiei dl. Iurie Colesnic face o adevărată operă de pionierat în cultura română, angajându-se în valorificarea şi cultivarea tezaurului cultural şi spiritual al Basarabiei”.

Valoarea incomparabilă a acestei lucrări monografice a fost recunoscută nu numai de critica vremii, ci şi prin distincţiile primite de autor: Premiul Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova pentru vol. I (1993), pentru vol. II (1997) şi vol. III (2000), precum şi Premiul Cartea Anului la Salonul Naţional de carte de la Chişinău (2002). Cartea cuprinde un imens şi inestimabil volum de informaţii, este scrisă cu talent şi într-o limbă plastică folosind un stil sobru. Materialul documentar este relevant, deşi concis, şi abundă în observaţii critice obiective, citate, reflecţii, confesiuni, iar textul este ajutat de reproduceri fotografice inedite. Paginile ei pun în evidenţă spiritul critic al cercetătorului laborios de arhivă, căldura scriitorului, talentul portretistului, al creatorului de atmosferă, cu dragoste, obiectivitate, înţelegere şi credinţă.

Preocupările lui Colesnic pentru domeniul enciclopedic pe parcursul timpului au fost sprijinite de calităţile sale de cercetător pasionat, cu o bogată şi documentată arie informaţională, cu acces la literatura străină, care i-au permis să facă investigaţii laborioase în arhive şi în presa vremii, din ţară sau peste hotare, la Academia Română, Muzeul literaturii române etc., pentru a descoperi şi a da viaţă trecutului istoric-cultural al Basarabiei zbuciumate. Această imensă muncă s-a materializat în lucrări de largă apreciere, cum sunt: Scurtă istorie a Cărţii Româneşti, Chişinău, Enciclopedie, Sfatul Ţării. Enciclopedie, Patrimoniul material al Republicii Moldova, Femei din Moldova etc.

Pe lângă activitatea literară, Colesnic s-a manifestat şi ca scenarist şi producător de film. Lui îi aparţine scenariul filmului documentar Binecuvântare, care în anii 1989-1990 a constituit un suport strălucit pentru trezirea conştiinţei naţionale, precum şi ecranizările Stropul de ceară (1990), Buburuza (1991), Harap Alb (1991), Filozoful din Cubolta (1997) etc. „Prin poemele şi eseurile sale, prin ciclul de prelegeri Galeria personalităţilor basarabene, prin scenariile pentru filme, prin activitatea sa de editor, omul de litere Colesnic şi-a înscris pe merit numele pe lista celor mai destoinici „contribuabili” la trezirea şi întărirea conştiinţei de neam în Basarabia ultimelor decenii”, nota cu mult adevăr cunoscutul Ion Dron.

Pentru strădania şi valoarea operelor sale, Colesnic a fost ales membru corespondent al Academiei Internaţionale de Cadre din Kiev în anul 2000 şi Doctor Honoris Causa al Universităţii Umanistice din Chişinău (2000). Pe lângă premiile şi distincţiile deja prezentate, el a mai primit Premiul republican „Mihai Eminescu” (1990), Premiul Salonului Naţional de Carte de la Iaşi, Premiul Salonului Naţional pentru Copii, Premiul Asociaţiei Bibliofililor din Moldova.

Lucrări de referinţă

Activitatea memorialistică a lui Colesnic însumează peste 150 de biografii, pe lângă volumele de versuri pentru copii şi articole cu caracter militant.

  • Puiul îndrăzneţ, 1980;
  • Ţara cu luceferi, 1986;
  • Arta memoriei, Chişinău, 1987;
  • Doina dorurilor noastre (eseuri), Chişinău, 1990;
  • Arheologii interioare, Chişinău, 1991;
  • Învăţ să zbor, 1992;
  • Basarabia necunoscută, vol. I (1993), vol. II (1997), vol. III (2000), vol. IV (2002);
  • Scurtă istorie a cărţii româneşti, Bucureşti, 1994;
  • Spirala lui Arhimede, Chişinău, 1994;
  • Necazul ariciului, 1996;
  • Chişinău. Enciclopedie, editor, Chişinău, 1997;
  • Sfatul ţării. Enciclopedie, Chişinău, 1998;
  • Patrimoniul cultural al Republicii Moldova, Chişinău, 1999;
  • Dicţionar-antologie de istorie şi teorie literară, Chişinău, 2002;
  • Femei din Moldova. Enciclopedie, Chişinău, 2002.

Filmografie

  • Binecuvântare, scenarist, 1989;
  • Harap Alb, scenarist, în colaborare, 1991;
  • Buburuza, scenarist, 1991;
  • Filozofii din Cubolta, scenarist, 1997.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …