Ironii reprezintă un ansamblu de comunităţi de origine iraniană din Uzbekistan. Pot fi întâlniţi şi în Tadjikistan şi, în mică măsură, în Turkmenistan (între 50.000 şi 100.000 de persoane).
Cei mai mulţi dintre ei sunt uzbecofoni, nedeosebindu-se de uzbeci decât prin origine şi prin fidelitatea faţă de şiism - puterea uzbecă veghind discret ca aceasta să nu se exacerbeze şi ca Iranul să nu se implice prea mult.
Istoric
Ironii („iranienii”) sunt rezultatul mai multor valuri de populare. Cea mai mare parte dintre ei descind din ţărani din nordul Persiei, răpiţi în secolele XVI-XIX (în special de către turkmeni) şi vânduţi în hanatele uzbece din Transoxiana, unde pentru muncile agricole, în special irigaţii, erau în mod curent folosiţi ca mână de lucru sclavi de diverse origini - kalmâci, persani, ruşi etc.
În 1910, o mare revoltă şiită a zguduit Transoxiana.
Denumire: irâni; uzbecii îi numesc uneori kullar („sclavi”).