Ion Crânguleanu

Ion Crânguleanu (pseudonimul literar al lui Ion Avasilinei) (28 martie 1940, Coşula, judeţul Botoşani - 15 august 2003, Bucureşti) - poet şi prozator. Este fiul Mariei şi al lui Mihai Avasilinei, ţărani. După absolvirea Liceului „August Treboniu Laurian” din Botoşani, Crânguleanu a urmat cursurile Facultăţii de Filologie la Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi la Universitatea din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1964. Debutează în „Contemporanul” (1958), iar editorial în 1962, cu volumul Anotimpurile Griviţei.

Tributară clişeelor ideologice ale epocii, placheta de debut al lui Crânguleanu, Anotimpurile Griviţei, cântă „colectiva”, „partidul”, „tractoriştii”, „oamenii sondelor” şi, omagiu canonic, figura lui Lenin, părintele doctrinei electrificării satelor ca premisă a noii ordini sociale: „Nopţile satului meu vor fi fermecate: / Intre pădurile seculare / Cerul va coborî înstelat peste uliţi; / Vor străluci luceferi electrici / Trimiţând mănunchiuri de suliţi / Luminoase, prin geamuri / [...] / Prin toate casele / Va intra Lenin / Zâmbind către oameni cu inima plină; / Satul / Va sclipi de atâta lumină, / Şi nopţile lui / Vor fi fermecate”.

Momentele de respiro ale patosului angajării - puţine - aduc promisiunea unei lirici vitaliste, în acord cu marile ritmuri universale: „în mine vuia strigăt lung de cascadă - / Inimă curată în veci şi nomadă. / Îmi venea să cuprind înaltul cu mâinile / Când îşi turna în mine fântânile”.

Numeroasele volume ulterioare - Ritmuri române (1969), Sunt pionier al României socialiste (1979) sau Torentul Roşu. Epoca Nicolae Ceauşescu (1989) - se pierd într-o versificaţie abundentă, facilă şi convenţională, aducând în prim-plan naţionalismul decla­mator al dictaturii ceauşiste din anii ’70-’80: „Se-aude ţara-n oameni şi-n unelte, / Prin lanuri trece tânăr şi visând zefirul / Şi când oraşele vuiesc de ritmuri proletare, / Chiar lângă lună cântă trandafirul”.

O menţiune aparte merită Sonete mute (1969), în care regăsirea tonalităţii vitaliste a debutului este temperată de conştiinţa tulbure a chemării pământului: „Din fiecare cruce rumegată de carii / Se-aud vocile părinţilor ruginite şi grele / [...] Sarea pământului îmi viscoleşte spatele / Cu steaguri împunse de bouri şi putrede, - / Mă scufund în balade şi-n duhul părinţilor / Care îmi aţin calea la crucile drumurilor”.

Opera literară

  • Anotimpurile Griviţei, Bucureşti, 1962;
  • Lumina de dragoste, Bucureşti, 1964;
  • Bucurii pentru copii, Bucureşti, 1966;
  • Minus durerea, Bucureşti, 1966;
  • Emoţii la trapez, Bucureşti, 1967;
  • Un căţel ca vai de el, Bucureşti, 1968;
  • Ritmuri române, Bucureşti, 1969;
  • Sonete mute, Bucureşti, 1969;
  • Traversarea nedreptăţii. Elegii şi imnuri, Bucureşti, 1970;
  • Omul de rând, Bucureşti, 1972;
  • Ridică mâna şi vei primi o floare, Bucureşti, 1972;
  • Poeme, Bucureşti, 1973;
  • Cavalerii porţilor albastre, Bucureşti, 1973;
  • Flori pentru sarea pământului, Bucureşti, 1973;
  • Alte bucurii pentru copii, Bucureşti, 1975;
  • Aventuri în Ţara Motrului, Bucureşti, 1975;
  • Tumul timpului, Bucureşti, 1978;
  • Focuri şi izvoare, Bucureşti, 1978;
  • Sunt pionier al României socialiste, Bucureşti, 1979;
  • Vaporul şi noaptea, Bucureşti, 1979;
  • Planeta Eminescu, Bucureşti, 1980;
  • Mărgărintul din privaz, Bucureşti, 1981;
  • Părinţii noştri, comuniştii, Bucureşti, 1981;
  • Proba zborului, Bucureşti, 1981;
  • Luceafăr cu cireşe la urechi, Bucureşti, 1982;
  • Defăimarea umbrei, Bucureşti, 1983;
  • Întemeietorul, Bucureşti, 1983;
  • Cota 2001, Bucureşti, 1984;
  • Eliberarea, Bucureşti, 1984;
  • Riscul certitudinii, Bucureşti, 1985;
  • Omul lumină, Bucureşti, 1988;
  • Echipa de aur, Bucureşti, 1989;
  • Torentul roşu. Epoca Nicolae Ceauşescu, Bucureşti, 1989.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …