Ioan Dragu

Ioan Dragu (pseudonimul literar al lui Ion Drăgescu) (5 noiembrie 1889, Constanţa - ?) - prozator, jurnalist şi traducător. Tatăl său, Ioan (Ioachim) C. Drăgescu, era medic şi un modest mânuitor al condeiului.

Dragu a absolvit la Bucureşti Facultatea de Litere şi Filosofie, după care s-a consacrat, din 1909, gazetăriei. Combatant în primul război mondial (participă şi la acţiunea militară din Basarabia, în 1918), a fost rănit şi s-a îmbolnăvit de tifos exantematic. Încercările acelor ani vor da substanţa volumelor Drumuri de sânge, Moartea albă şi Pe urmele bolşevicilor, apărute toate în 1918.

Pentru meritele sale pe câmpul de luptă, Dragu fost decorat. După război, a fost şef al Biroului de Presă de pe lângă Preşedinţia Consiliului Dirigent al Ardealului şi Banatului (1919-1920), a redactat ziarul „Le Moniteur de Transylvanie”, din 1931 a funcţionat ca director şi apoi secretar general al Presei şi Propagandei şi, intermitent, din 1925, ca ataşat de presă pe lângă legaţiile României din diferite capitale europene (Varşovia, Atena, Ankara); în 1930 devine ataşat de presă la Geneva, la Societatea Naţiunilor.

Dragu a desfăşurat o susţinută activitate jurnalistică, fiind redactor sau colaborator la periodice de limbă franceză precum „La Politique”, „Le Journal des Balkans”, „La Victoire”, „L’Independance roumaine”, dar şi la „Dacia”, „Patria”, „Neamul românesc”, „Noua revistă română”, „Ramuri”, „Cuvântul”, „Adevărul”, „Universul literar”, „Dimineaţa”, „Adevărul literar şi artistic”, „Curentul” etc.

A semnat (uneori şi cu pseudonimul Ion Darie ori cu prescurtările I. Dr. sau Dr.) numeroase articole, cronici şi medalioane, însemnări de călătorie, versuri, schiţe dramatice (între care Hanul durerilor a apărut în broşură, în 1926), de asemenea nuvele şi povestiri concepute, în cea mai mare parte, în manieră foiletonistică. Notabile rămân însă cele trei volume consacrate experienţei războiului, în care reporterul şi scriitorul se completează reciproc. Primului îi aparţine relatarea expediţiei militare întreprinse în Basarabia, făcută într-un stil exact, semidocumentar, cu multe divagaţii istorice (Pe urmele bolşevicilor).

În celelalte două cărţi, scriitorul se afirmă cu mai multă personalitate, în Drumuri de sânge, realitatea dramatică a războiului este percepută mai ales prin detalii de un naturalism şocant: victime mutilate, răniţi, muribunzi revin în imagini obsesive. Iminenţa morţii creează o stare tensionată până la limita insuportabilului.

O altă ipostază a suferinţei, delirul unui bolnav, în care totul ia proporţii halucinante, se conturează în Moartea albă; titlul este o metaforă sugestivă pentru experienţa pe care o traversează personajul central, obsesia albului proiectând adevărate tablouri bacoviene (convoaie mortuare ce defilează sub cerul lăptos, feţe livide, zăpada murdară).

Dragu a mai publicat o suită de Profils parlementaires roumains (1916), iar în colaborare cu Radu Drăgescu a tradus din E.A. Poe Fantezii humoristice.

Opera literară

  • Profils parlementaires roumains, Bucureşti, 1916;
  • Drumuri de sânge, Bucureşti, 1918;
  • Moartea albă, Bucureşti, 1918;
  • Pe urmele bolşevicilor, Bucureşti, 1918;
  • Hanul durerilor, Bucureşti, 1926.

Traduceri

  • E.A. Poe, Fantezii humoristice, Bucureşti, 1924 (în colaborare cu Radu Drăgescu).

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …