Începutul pătrunderii maghiarilor în Transilvania

În Transilvania, cele mai specifice urme de factură răsăriteană ale culturii materiale maghiare s-au descoperit numai într-un cimitir de la Cluj, din care s-au dezgropat 11 morminte. În ele se întâlnesc caracteristicile morminte de călăreţi, cu săbii curbate, cu vârfuri de săgeţi, cu oase de cai şi cu aplici de diferite forme şi ornamente. Scăriţele găsite într-un mormânt sunt acoperite cu plăci de aramă aurită, iar în mormintele femeilor se găsesc cercei care, de asemenea, au analogii pe teritoriul Rusiei Kieviene.

Cimitirul a fost atribuit primei jumătăţi a secolului al X-lea, dar datarea lui chiar la începutul acestui veac nu este exclusă. După cum relatează Cronicarul Anonim, încă în timpul pătrunderii maghiarilor în Câmpia Pannonică, pe la 900, căpetenia Tuhutum ocupă, după o luptă lângă Căpuş, ţara „ducelui vlahilor şi slavilor”, Gelu. Din aceeaşi regiune şi datând din perioada menţionată de cronică, se întâlnesc şi cele mai vechi urme ale penetraţiei militare a maghiarilor în Transilvania, confirmându-se prin aceasta veracitatea celor relatate de acest izvor.

Pentru altă localitate, unde cronica anonimă aminteşte luptele maghiarilor cu ducele Menumorut, la cetatea Biharea, materialele arheologice nu sunt însă în aceeaşi măsură concludente. În apropierea cetăţii se întâlnesc şi morminte care aparţin secolului al X-lea, dar piesele lor nu arată acelaşi caracter pronunţat răsăritean ca la Cluj, iar majoritatea mormintelor aparţin culturii Bielo-Brdo. În Crişana şi în Banat s-au mai descoperit unele morminte care datează tot din secolul al X-lea dar caracterul lor maghiar este îndoielnic. În schimb cimitirul de la Şiclău (judeţul Arad), recent cercetat, arată elemente specifice mormintelor maghiare din secolul al X-lea.

În interiorul Transilvaniei se întâlnesc lângă cotul Mureşului, la Gâmbaş şi probabil lângă Lopadea Nouă, morminte cu obiecte de factură maghiară, datând din secolul al X-lea dar ulterioare cimitirului de la Cluj. Ele atestă penetraţia maghiarilor în acel centru din valea Mureşului, care se închegase încă din secolul al VIII-lea ca aşezare româno-slavă.

Maghiarii încearcă să pătrundă şi în acest teritoriu, unde eşalonarea descoperirilor arheologice din secolul VIII-X arată prezenţa unei populaţii băştinaşe, după cum dovedesc mormintele de la Ciumbrud şi Teiuş. Pătrunderea mai departe, în etape, şi aşezarea maghiarilor în Transilvania, în mijlocul populaţiei băştinaşe, în urma înfrângerii rezistenţei dârze a acesteia se va petrece abia în cursul secolului al XI-lea, aşa cum se va arăta în volumul următor al acestei lucrări.

Check Also

Scrisul şi literatura în limba latină în timpul feudalismului în Transilvania

Paralel cu dezvoltarea culturii feudale slavo-române în regiunile de la est şi sud de Carpaţi, …

Ecoul Războiului de Independenţă în Transilvania

Războiul de Independenţă purtat de România în 1877-1878 a avut un puternic ecou în Transilvania, …

Clasele şi păturile sociale din Transilvania în perioada 1849-1867

Ţărănimea Procesul de diferenţiere a ţărănimii, început încă înainte de evoluţia din 1848, s-a accentuat …

Industria în Transilvania (1822-1847)

În deceniile premergătoare revoluţiei burgheze, chiar şi unii stăpâni de moşie care urmăreau lărgirea pieţei …

Adâncirea crizei feudale în Transilvania. Încercări de reforme (1822-1847)

În deceniul al treilea din secolul al XIX-lea, Imperiul habsburgic continuă să rămână sub raportul …