Iarna, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Apartenenţa operei la genul liric, specia literară pastel

Vasile Alecsandri, reprezentant de seamă al generaţiei de scriitori de la mijlocul secolului al XIX-lea, a abordat, în creaţia sa, o mare varietate de specii literare, între care un loc aparte îl ocupă pastelurile, al căror creator este.

Pastelul este specia lirică, în care poetul descrie un tablou din natură, apelând la imagini vizuale, motorii, olfactive, auditive, precum şi la figuri de stil şi motive literare care compun armonizarea planului terestru cu cel cosmic. Eul liric îşi exprimă direct sentimentele faţă de peisajul conturat prin descriere.

În pastelurile sale, Vasile Alecsandri ilustrează natura cu toate frumuseţile ei, în toate anotimpurile, realizând un adevărat calendar în versuri, dar a avut o evidentă preferinţă pentru anotimpul „îmbrăcat în diamanturi”.

Poezia Iarna, de Vasile Alecsandri, a fost publicată în revista „Convorbiri literare”, împreună cu alte pasteluri închinate anotimpului alb.

Titlul

Definit prin numele anotimpului strălucitor de alb, Iarna, titlul sugerează atât particularităţile ce compun tabloul ei măreţ şi fastuos, precum şi sentimentul de admiraţie al eului liric pentru noianul de ninsoare ce s-a aşternut „pe ai ţării umeri dalbi”.

Structura, semnificaţiile şi limbajul artistic

Poezia Iarna este alcătuită din patru catrene (strofe de câte patru versuri) cu versuri lungi, specifice pastelurilor acestui poet. Compoziţional, poezia cuprinde două tablouri inegale ca întindere.

În prima parte - corespunzătoare primelor trei strofe - este descris un spaţiu vast, în care ninsoarea acoperă întreaga ţară, iar în partea a doua - ultima strofă - prezintă acelaşi peisaj înseninat de apariţia soarelui şi însufleţit de prezenţa omului şi de clinchetul de zurgălăi al săniei.

Prima strofă

În prima strofă este „desenat” un tablou de natură, în care iarna personificată „cerne” din văzduh „norii de zăpadă”, în cantităţi enorme, deoarece aceştia par „Lungi troiene călătoare adunate-n cer grămadă”. De la planul cosmic, sugerat prin elementele lexicale „din văzduh”, „în cer”, „în aer”, fulgii ajung în plan terestru, „Răspândind fiori de gheaţă pe ai ţării umeri dalbi”.

Vasile Alecsandri

Imaginile realizate sunt vizuale şi dominate cromatic de culoarea albă: „norii de zăpadă”, „fulgii zbor, plutesc”, ca un roi de fluturi albi”, „umeri dalbi”. Ele sunt alcătuite din epitete - „de zăpadă”, „lungi, călătoare”, „dalbi” -, personificări - „fulgii zbor”, „umeri dalbi” şi comparaţia „ca un roi de fluturi albi”. Sentimentele de uimire şi înfiorare pe care poetul le trăieşte în faţa acestui spectacol al naturii sunt sugerate şi de epitetele „cumplita iarnă” şi „fiori de gheaţă”.

Strofa a doua

În strofa a doua, perspectiva din care este prezentat anotimpul se schimbă. Este înfăţişată acum căderea necontenită a zăpezii atât prin repetiţia verbului „ninge” după fiecare termen al enumeraţiei „ziua noaptea..., dimineaţa”, cât şi prin adverbul „iară”. Zăpada a acoperit întreaga ţară, cerul este întunecat de nori, iar „Soarele rotund şi palid” abia se zăreşte.

Şi în această strofă descrierea este situată în planul înaltului, cosmic, redat prin cuvintele „soare” şi „nori”, iar planul terestru este conturat prin imaginea vizuală - „Cu o zale argintie se îmbracă mândra ţară” - realizată cu ajutorul epitetelor „zale argintie”, „mândra ţară” şi a personificării „se îmbracă”, având şi rolul de a umaniza natura.

Peisajul îndeamnă poetul la meditaţie asupra scurgerii timpului - „printre anii trecători” -, iar tristeţea pe care o încearcă este sugerată prin epitetul dublu „soarele rotund şi palid” şi comparaţia „se prevede printre nori ca un vis de tinereţe”.

Strofa a treia

Strofa a treia întregeşte tabloul de iarnă şi schiţează planul terestru, unde totul pare cufundat într-un noian de zăpadă: „Tot e alb pe câmp, pe dealuri. Împrejur. În depărtare”. Sub inspiraţia iernii, poetul dă libertate totală fanteziei, astfel încât plopii par „fantasme albe”, care se pierd în zare, în timp ce întinderea este „pustie, fără urme, fără drum”.

Imaginea este predominant vizuală, iar pustietatea albă este sugerată prin enumeraţiile „pe câmp, pe dealuri, împrejur, în depărtare”, întindere „pustie, fără urme, fără drum”. Se constituie o imagine a irealului, fabuloasă, realizată prin comparaţia „ca fantasme albe plopii [...] se pierd în zare” şi epitetele „întinderea pustie”, „satele pierdute”, „clăbuci albii”. Ca şi în celelalte două strofe, culoarea dominantă a peisajului este albul, reluat prin diferitele forme flexionare: „alb”, „albe”, „albii”.

Ultima strofă

În partea a doua - corespunzătoare ultimei strofe - peisajul se însufleţeşte şi iarna nu mai înspăimântă firea, deoarece ninsoarea se opreşte şi norii personificaţi”fug”. Tabloul de natură este dominat acum de lumina mângâietoare a soarelui, care „străluceşte şi dismiardă” imensitatea albă, sugerată prin metafora hiperbolizantă „oceanul de ninsoare”. Îşi face apariţia o sanie „uşoară”, care „trece peste văi”, răspândind veselia prin „clinchete de zurgălăi”.

Luminozitatea peisajului aduce bucuria în sufletul poetului, sentiment pe care acesta îl transmite prin epitetele în inversiune „doritul soare”, „voios răsună” şi personificarea „soarele [...] dismiardă”. Poezia se încheie cu o imagine auditivă: „În văzduh voios răsună clinchete de zurgălăi” care sugerează veselia generală, a omului şi a naturii.

Deoarece este o operă literară în versuri, în care este descris un tablou din natură, iar poetul îşi exprimă direct anumite sentimente, poezia Iarna este un pastel.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …