Hazara

Hazara este o populaţie de munteni din centrul Afghanistanului (Hazaradjat) (circa 1 milion de persoane).

Vorbesc un dialect persan bogat în termeni de origine turco-mongolă (hazaragi) şi prezintă trăsături fizice clar mongoloide, însă principala lor trăsătură identitară este faptul că sunt şiiţi într-o ţară în majoritate sunnită. Cea mai mare parte dintre ei aparţin ramurii duodecimane a şiismului, însă există mici nuclee endogame de ismaeliţi (agha khani) în nord-estul Hazarajatului (între Doshi şi Shebar).

Economia agropastorală este caracterizată prin tehnici agricole rudimentare (nu se practică terasarea, agricultura fără irigaţii are o pondere mare, culturile furajere sunt sporadice, rareori realizează două recolte pe an, în ciuda progreselor recente făcute în cultivarea cartofului) şi scurtele migraţii pastorale de vară spre păşunile situate mai sus de sate (aylaq), unde turmele sunt păzite de femei şi copii. Uneori migraţia are loc chiar în arealul terenurilor cultivate.

Societatea este structurată, destul de slab, în zece triburi (dai) a căror extindere geografică are o relativă continuitate, cu excepţia porţiunii nordice a Hazarajatului, ocupată târziu de grupuri de origine diversă.

Fiecare trib este subîmpărţit în clanuri şi spiţe patrilineare în interiorul cărora domneşte o strictă endogamie (căsătorie cu verişoara încrucişată sau, în lipsa acesteia, cu cea paralelă). Odinioară entitate politică funcţională condusă de un il-khan sau mir ereditar, tribul nu mai este decât o vagă referinţă identitară.

Istoric

Provin din amestecul năvălitorilor de origini diverse cu populaţiile iraniene din centrul şi sud-estul Afghanistanului. Numele lor este un exonim (hazar înseamnă „o mie” în persană) legat de obiceiul „genghishanid” de a implanta colonii militare de o mie de persoane (hazara) în provinciile cucerite.

Islamizaţi de misionarii şiiţi veniţi din Iran în epoca safavidă (secolele XVI-XVII), au fost persecutaţi cu înverşunare de pashtunii sunniţi şi treptat împinşi în vechile lor terenuri de estivare din Hazarajat, unde au asimilat diferitele grupuri preexistente, a căror amintire a fost păstrată uneori în toponimie.

În secolul al XIX-lea, intensificarea presiunii fiscale şi pătrunderea nomazilor pashtun în căutare de păşuni de vară au pus în pericol echilibrul economic şi aşa destul de fragil din cauza sărăciei resurselor din zona de munte (ceea ce a provocat o emigrare masculină timpurie către Kabul).

O mişcare de revoltă generalizată a izbucnit atunci în Hazarajat. Aceasta a fost reprimată printr-o campanie militară sângeroasă care a luat aspectul unui adevărat război religios (1892-1893). În urma conflictului, întregul Hazarajat a fost inclus în statul afghan, iar nomazilor pashtini li s-au acordat drepturi oficiale de păşunat pe suprafeţe întinse.

Ajunşi adevăraţii stăpâni ai Hazarajatului. Ei au desfăşurat cu succes o strategic de acaparare economică prin combinarea negoţului caravanier cu cămătăria, dar puţini au fost aceia care s-au instalat efectiv în zonă. Din 1979, cea mai mare parte a regiunii a redevenit nesupusă, aflându-se sub controlul mişcărilor politice şiite susţinute de Iran.

Deşi războiul din 1892 n-a adus după sine încercări de convertire forţată la sunnism, a declanşat totuşi o emigrare spre Quetta (Pakistan) şi Mashhad (Iran), unde există în prezent importante colonii hazara.

O parte dintre emigranţi au primit permisiunea să se întoarcă în Afglianistan la începutul secolului al XX-lea şi au fost aşezaţi în regiunea Sar-e Pol (Turkestan). Un procent important din populaţia hazara se află în Kabul şi în câteva alte mari oraşe afghane. Aceştia sunt în principal mici comercianţi şi muncitori necalificaţi. Funcţiile publice le sunt în cea mai mare parte inaccesibile.

Arta

Principala activitate meşteşugărească este ţesutul covoarelor caracteristice, cu dungi late colorate (gelim). Cele mai importante centre de producţie sunt Sar-e Pol, Mazar-e Sharif şi Behsud.

Denumire: hazaureh; ming (calc literar care înseamnă „o mie” în turcă şi mongolă); barbari (numele refugiaţilor hazara din Iran).

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …