Gheorghe Cardaş

Gheorghe Cardaş (1 aprilie 1899, Drăguşeni, judeţul Suceava - 1983, Bucureşti) - editor şi istoric literar. Este fiul Amaliei (născută Camondo) şi al lui Gheorghe Cardaş, intelectuali. După ce urmează şcoala primară la Topile, Siliştea şi Drăguşeni şi liceul la Fălticeni (1913-1915), Bucureşti (1915-1916) şi Roman (1917-1921), este student al Facultăţii de Litere şi Filosofie a Universităţii din Bucureşti (1921-1924).

În anii 1926-1927, audiază, la Paris, cursuri la Sorbona şi la College de France. Este, succesiv, funcţionar superior la Biblioteca Academiei Române (1921-1933), profesor secundar în Bucureşti (1932-1943), referent ştiinţific la Institutul de Istorie din Bucureşti (1950-1953). A fost redactor la „Albina” (1921-1941), „Mişcarea literară” (1924-1925) şi „Revista Liceului Internat din Buftea” (1934-1939). Între anii 1958 şi 1964, a fost deţinut la Jilava şi Gherla.

Debutează în 1916, în revista „Ion Creangă” din Bârlad, iar editorial, în 1927, cu volumul Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi. A colaborat la „Adevărul literar şi artistic”, „Boabe de grâu”, „Convorbiri literare”, „Cugetul românesc”, „Făt-Frumos”, „Manuscriptum”, „Mitropolia Olteniei”, „Neamul românesc pentru popor”, „Prietenii istoriei literare”, „Revista de etnografie şi folclor”, „Revista istorică”, „Revista macedo-română”, „Universul literar”, „Vestitorul satelor” şi „Viaţa românească”.

Două sunt coordonatele esenţiale ale activităţii lui Cardaş: cea de editor şi cea de istoric literar. Cea dintâi este ilustrată îndeosebi prin ediţiile de pionierat din opera Ion Budai-Deleanu: Ţiganiada (1925), publicată în „forma definitivă din 1800-1812”, şi Trei viteji (1927), poem tipărit „pentru prima oară după manuscrisul original”. Ca istoric literar, bibliograf, colecţionar al unei impunătoare arhive de documente, scrisori şi acte, s-a afirmat mai întâi prin colaborarea cu I.E. Torouţiu la editarea primului volum din seria Studii şi documente literare (1931).

Îşi va valorifica propriile achiziţii documentare în Documente literare (I-II, 1971-1973), care conţin seturi de scrisori şi acte, bogat comentate, ale unor scriitori precum Gheorghe Adamescu, Felix Aderca, Ion Agârbiceanu, Tudor Arghezi, Nicolae Bănescu, Ion Bianu, Gheprghe Bogdan-Duică, Ioan Bogdan, Vasile Bogrea, Emanoil Bucuţa, George Călinescu, Panait Cerna, Alexandru Claudian, Ilarie Chendi, Mihai Codreanu, Grigore Creţu, Ovid Densusianu şi Mihail Dragomirescu.

În Anexe sunt publicate răspunsuri la chestionarul pe care Cardaş îl adresase scriitorilor, precum şi la chestionarul lui Isaia Tolan. „Pe cât de variate şi de numeroase sunt scrisorile inedite, pe atât de meritorii se prezintă notele bibliografice şi cele explicative asupra unor personaje culturale astăzi obscure” (Şerban Cioculescu).

Cu aceeaşi râvnă şi cu o acurateţe remarcabilă a informaţiei, a întocmit mai multe antologii de poezie şi proză românească. Folcloristul a tipărit culegerea Cântece poporane moldoveneşti (1928), meritorie prin încercarea de a releva repertoriul unui talentat rapsod din Drăguşeni - Suceava (231 de cântece bătrâneşti, hore şi chiuituri).

Opera literară

  • Pagini de istorie literară românească. Scriitori vechi, I, Arad, 1927;
  • Ion Budai-Deleanu, Bucureşti, 1928;
  • Tratat de bibliografie, Bucureşti, 1931;
  • Istoria literaturii româneşti de la origine până în zilele noastre, Bucureşti, 1938;
  • Viaţa lui Mihai Eminescu (1850-1889), Bucureşti, 1939;
  • Introducere în literatură. Formele literare (în colaborare cu Napoleon N. Creţu şi C. Fierăscu), Bucureşti, 1940.

Ediţii

  • I. Budai-Deleanu, Ţiganiada, introducerea editorului, Bucureşti, 1925, Trei viteji, 1927;
  • Studii şi documente literare, I, Bucureşti, 1931 (în colaborare cu I.E. Torouţiu);
  • Ion Creangă, Poveşti, Bucureşti;
  • Petre Ispirescu, Basmele românilor, Bucureşti, 1939;
  • Vuk Ştefanovici Karagici, Cântece populare sârbeşti, prefaţa editorului, Bucureşti, 1977.

Antologii

  • Cântece poporane moldoveneşti, Bucureşti, 1928;
  • Fabula în literatura românească, I-II, introducerea editorului, Bucureşti, 1934-1936;
  • Bucureştii de altădată cântat de poeţi, Bucureşti, 1936;
  • Poeţii şi prozatorii Ardealului până la Unire (1800-1918), introducerea editorului, Bucureşti, 1936;
  • Poeţii şi prozatorii Basarabiei până la Unire (1812-1918), introducerea editorului, Bucureşti, 1937;
  • Poezia românească de la origine până în zilele noastre (1673-1937), I-II, introducerea editorului, Bucureşti, 1937;
  • Poeţii munteni până la Unire (1787-1859), introducerea editorului, Bucureşti, 1937;
  • Regele Carol al II-lea preamărit cu slavă şi credinţă de cântăreţii neamului, Bucureşti;
  • Documente literare, I-II, Bucureşti, 1971-1973;
  • Poezii cu formă fixă, prefaţa editorului , Bucureşti, 1973.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …