George Cătană

George (Gheorghe) Cătană (20 septembrie 1865, Remetea-Pogănici, judeţul Caraş-Severin - 13 iulie 1944) - culegător de folclor. Este fiul Trăiei şi al lui Ion Cătană, ţărani săraci.

Cătană urmează şcoala primară în satul natal, gimnaziul la Lugoj şi Şcoala Normală (Preparandia) din Caransebeş (1880-1883). După 2 ani de practică în Brebu, este numit învăţător definitiv în comuna Valeadeni. A fost comisar al şcolilor confesionale din protopopiatul Caransebeş şi a înfiinţat, în 1896, cercul cultural local al Astrei (bibliotecă, săli de lectură şi cor). Culege neobosit folclor, avându-l ca model pe Ion Pop-Reteganul.

Debutează în 1886, în „Gazeta poporului” din Timişoara, cu un apel către învăţători şi, în acelaşi an, cu Pitic Ţintarul. În continuare, colaborează, timp de aproape şase decenii, la un mare număr de ziare şi reviste: almanahuri şi calendare, „Foaia diecezană”, „Drapelul”, „Luceafărul”, „Familia”, „Tribuna”, apoi, după Unire, la „Arhivele Olteniei”, „Semenicul”, „Banatul literar”, „Calendarul românului”, „Almanahul Banatului” etc.

Debutează editorial cu Poveştile Bănatului (I, 1893). Urmează alte volume, care conţin cu precădere basme, dar şi, sporadic, legende şi snoave. Nu sunt neglijate nici baladele. Din păcate, entuziasmul de culegător al lui Cătană nu este echivalat şi de grija pentru păstrarea autenticităţii materialului adunat, îndeosebi în ce priveşte fidelitatea lingvistică. Meritul său rămâne acela de a fi făcut cunoscute mai multe piese cu circulaţie locală (Mârza, Rusalin al lui Damian, Patima lui Ioan Stoia etc.). Este însă şi autorul unei senzaţionale contrafaceri a Mioriţei.

Pasiunea pentru poveştile populare, cea mai importantă latură a activităţii sale, i-a adus supranumele, excesiv, de „Creangă al Banatului”. În proza memorialistică, risipită prin reviste, evocă anii copilăriei şi experienţa pedagogică (Suferinţele unui învăţător de la naştere până în timpul prezent, 1888; Amintiri din copilărie, 1902; Chipuri din satul nostru, 1909 etc.).

A scris şi poezii (unele în grai bănăţean), nesemnificative însă. Cătană s-a înscris, cu dăruire, într-o tradiţie a folcloristicii bănăţene, ilustrată de Simeon Mangiuca, Enea Hodoş, Sofronie Liuba, Iosif Bogdan etc., pe care s-a străduit să o îmbogăţească după pricepere şi posibilităţi.

Culegeri

  • Poveştile Bănatului, I-III, Gherla, 1893-1895;
  • Balade poporale din gura poporului bănăţean, Braşov, 1895;
  • Păcală şi Tândală, Gherla, 1901;
  • Viaţa şi faptele lui Ştefan cel Mare şi Bun, Domnul Moldovei, Sibiu, 1898;
  • Alese cântări bisericeşti sau Octoih bogat, Budapesta, 1902;
  • Teatru la sat, Gherla, 1905;
  • Poveşti poporale din Banat, I-II, Braşov, 1908; ediţie îngrijită şi prefaţă de Marin Bucur, Bucureşti, 1956;
  • Mioriţa. Doamnele. Balade populare, Braşov, 1909;
  • Flori din război. Versuri poporale culese din gura soldaţilor, Caransebeş, 1924;
  • Chipuri şi graiuri din Bănat. Povestiri, nuvele, schiţe şi legende originale, I-II, Caransebeş, 1924-1927;
  • Cele mai frumoase poveşti din Banat, Bucureşti, 1947;
  • Poveşti, balade, povestiri, Timişoara, 1969;
  • Rozuna, doamna florilor, îngrijită şi prefaţă de V. Şerban, Timişoara, 1974;
  • Basme, poveşti şi balade, ediţie îngrijită de Doina Comloşan şi V. Şerban, Timişoara, 1984.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …