crispedia.ro Enciclopedie universală
Andre Gide (22 noiembrie 1869, Paris, Franţa - 19 februarie 1951, Paris) - scriitor.
- Titlul original: Les Nourriture Terrestres
- Prima ediţie: 1897, de Mecure de Franţa (Paris)
- Premiul Nobel pentru Literatură: 1947
Andre Gide a scris Fructele pământului când era bolnav de tuberculoză. Concepută sub forma unei lungi epistole sau a unui discurs către un corespondent imaginar - Nathaniel, discipol şi tovarăş idealizat -, cartea este un imn închinat plăcerilor năvalnice, ce nu pot fi pe deplin apreciate decât de cineva aflat pe moarte şi pentru care fiecare răsuflare este un miracol.
Stilul cărţii - o combinaţie de didacticism şi euforie, împletită cu versuri şi cântece - a făcut să fie citită ca un soi de evanghelie alternativă. Ea a rămas mult timp cea mai populară carte a lui Gide şi datorită poziţiei radicale a autorului în chestiunea homosexualităţii. Noii dumnezei sunt senzaţia, dorinţa şi instinctul. Ţelurile sunt aventura şi excesul. O parte esenţială a doctrinei este însă renunţarea. Posesia aduce prea puţină plăcere, iar dorinţa se domoleşte odată ce faptul este consumat. Convenţiile sunt dăunătoare nu numai pentru că limitează, dar şi din cauză că implică o conştiinţă falsă.
Acest aspect al mesajului cărţii a fost preluat mai târziu de Sartre şi Camus şi dezvoltat de Gide în Imoralistul (1902). Este uşor de argumentat că Fructele pământului nu este de fapt un roman, dar aici Gide a descoperit esenţa principiilor fundamentale ale naraţiunii şi relaţiei dintre narator şi cititorul ideal - „Vreau să-ţi vorbesc mai intim decât oricine” - conferind astfel ficţiunii un sentiment al imediatului greu de egalat.