Franklin D. Roosevelt şi New Deal-ul

Franklin Delano Roosevelt (1882-1945)

Franklin D. Roosevelt este unic în istoria instituţiei prezidenţiale americane prin faptul că pentru prima dată a implicat direct puterea de stat în viaţa economică şi socială şi prin faptul că a fost ales de patru ori preşedinte al Statelor Unite ale Americii. În 1932 americanii l-au ales preşedinte pe democratul F.D. Roosevelt care, pentru a scoate ţara din criză, a propus un plan numit New Deal (Noul Curs).

New Deal-ul

În campania electorală din 1932 s-au înfruntat republicanul Herbert Hoover - preşedinte al Statelor Unite între 1929 şi 1933 - şi democratul F.D. Roosevelt. Primul pretindea că ieşirea din criza economică se putea face prin procesele naturale de redresare, specifice laissez-faire-ului. Al doilea promitea că, folosindu-se de autoritatea guvernului federal, va trece la reforme îndrăzneţe. Victoria lui Roosevelt a fost zdrobitoare.

Obiectivele New Deal-ului au fost: redresarea sistemului bancar şi de credit, datorită căreia statul a garantat depunerile populaţiei şi a acordat credite avantajoase industriei şi agriculturii; realizarea unor reforme de amploare în agricultură şi industrie prin protecţionism şi dirijism economic; statul a iniţiat proiecte de mare complexitate, precum înfiinţarea Autorităţii Văii Tennesseeului (TVA), o organizaţie care a coordonat construcţia unor baraje mari de-a lungul râului Tennessee şi al afluenţilor acestuia. Începând cu anul 1935, Noul Curs s-a radicalizat, ocupându-se de stabilirea raporturilor dintre patronate şi sindicate şi de crearea unui sistem de asigurări sociale.

Principalele acte legislative şi soluţiile oferite de New Deal

Primul New Deal 1933-1934 (axat pe măsuri de ajutorare şi redresare economică):

  • 9 martie 1933: Legea pentru reglementarea reluării activităţii bancare: autoriza redeschiderea băncilor recunoscute ca „sănătoase”; statul instituia un control asupra lor şi acorda împrumuturi cu dobândă redusă;
  • 22 martie: Legea pentru anularea prohibiţiei alcoolului: punea capăt unor surse majore de violenţe, crime şi corupţie în viaţa americană;
  • 12 mai: Legea pentru reducerea producţiei agrare; fermierii trebuiau să reducă o parte din producţia lor în schimbul unor sume compensatorii oferite de stat;
  • iunie: Legea pentru refacerea industriei naţionale (National Industrial Recovery Act) - NIRA: fixa volumul producţiei, reglementa salariile şi durata zilei de muncă şi împărţea zonele de desfacere pentru fiecare ramură de industrie în parte;
  • ianuarie 1934: devalorizarea dolarului cu 41%; au fost retrase din circulaţie monedele de aur;
  • mai 1935: Curtea Supremă declară NIRA ca neconstituţională; Administraţia Refacerii Naţionale (National Recovery Administration) a fost lichidată.

Al doilea New Deal 1935-1938 (centrat pe realizarea unor reforme sociale):

  • 5 iulie 1935: Legea naţională privitoare la raporturile de muncă (legea Wagner): suprima drepturile muncitorilor la organizare, raporturile sindicale şi contract colectiv;
  • 14 august: Legea asigurărilor sociale: prevedea acordarea de compensaţii în caz de şomaj şi de pensii de bătrâneţe;
  • 6 ianuarie 1936: Curtea Supremă a declarat legea agrară din 12 mai 1933 ca neconstituţională şi a

suspendat-o;

  • noiembrie: realegerea triumfală a lui F.D. Roosevelt.