Formarea statului unitar român

Încheierea războiului a creat un cadru favorabil pentru rezolvarea vechilor probleme naţionale ale Europei: înfrângerea militară a Puterilor Centrale, pe de o parte, şi, pe de altă parte, dispariţia imperiului ţarist în urma revoluţiei bolşevice din 1917 au dus la proclamarea dreptului fiecărui popor la autodeterminare.

Pentru români, aceasta a însemnat împlinirea speranţelor lor de a uni într-un singur stat toate teritoriile locuite majoritar de ei. România Mare ia acum naştere prin efortul conjugat al populaţiei româneşti din provinciile aflate până atunci sub stăpânire străină şi al intervenţiilor diplomatice ale regatului României pe lângă Congresul de pace de la Paris.

Unirea Basarabiei cu România

Prima provincie care s-a unit cu patria mamă a fost Basarabia, care a beneficiat de noua politică în domeniul naţionalităţilor promovată de Rusia bolşevică. Emanciparea naţională a românilor basarabeni a început prin înfiinţarea unui Partid Naţional Moldovenesc (3 aprilie 1917), urmată de proclamarea autonomiei provinciei şi alegerea unui Sfat al Ţării ca organ suprem conducător (octombrie 1917).

La 2 decembrie 1917, Sfatul ales proclamă Republica Democratică Moldovenească, menţinând-o deocamdată în cadrul federaţiei ruse. În ianuarie 1918 însă, republica îşi declară independenţa, iar în martie acelaşi Sfat al Ţării votează la Chişinău unirea Basarabiei cu România. Drept răspuns la opţiunea exprimată de români, Rusia a rupt legăturile diplomatice cu România şi a sechestrat întreg tezaurul românesc, încredinţat spre păstrare guvernului rus în 1917 din teama ca acesta să nu cadă în mâna Puterilor Centrale care înaintau către Moldova.

Unirea Bucovinei cu România

În toamna anului 1918 Habsburgii vehiculau ideea anexării Bucovinei la Galiţia, iar Ucraina, care-şi proclamase independenţa faţă de Rusia, o revendica la rândul ei. Pentru a dejuca planurile austriece şi ucrainene, la 14 octombrie 1918, la Cernăuţi, s-a constituit, sub conducerea lui Iancu Flondor, Consiliul Naţional Român. Acesta a formulat dorinţa românilor din Bucovina de a se uni cu România, unire proclamată în fapt la 15 noiembrie 1918 de către un Congres General al Bucovinei, convocat în capitala provinciei, şi susţinut de majoritatea celorlalţi locuitori.

Unirea Transilvaniei cu România

Încă înainte de manifestul „Către popoarele mele credincioase” al noului împărat Carol I, urmaşul lui Franz Iosif, care anunţa transformarea monarhiei într-un stat federal, la 29 septembrie Partidul Naţional Român a adoptat Declaraţia de autodeterminare, redactată de Vasile Goldiş. Şase zile mai târziu, această declaraţie este citită în Parlamentul de la Budapesta de Alexandru Vaida-Voievod. În Transilvania, românii se organizează rapid. Consiliul Naţional Român Central, înfiinţat în octombrie, din şase reprezentanţi ai Partidului Naţional Român şi şase ai Partidului Social-Democrat, preia controlul provinciei, profitând şi de dezintegrarea rapidă a aparatului administrativ maghiar.

Ungaria, independentă din 2 noiembrie 1918, încearcă să intre în negocieri cu Consiliul Naţional, dar acesta, prezidat de Ştefan Cicio-Pop, decide să convoace la 18 noiembrie / 1 decembrie, la Alba Iulia, o Adunare naţională a românilor din Transilvania şi Ungaria. La 1 decembrie 1918 (stil nou), în prezenţa a peste o sută de mii de participanţi, cei 1.228 de delegaţi au votat unirea Transilvaniei cu România şi au ales un Consiliu Dirigent, avându-l în frunte ca preşedinte pe Iuliu Maniu, menit să conducă provincia până la integrarea ei în regatul României.

Anul 1918 se încheia aşadar cu mari succese naţionale. Înfăptuită pe câmpurile de luptă ale primului război mondial şi sancţionată de marile adunări populare de la Chişinău, Cernăuţi şi Alba Iulia, marea unire a fost recunoscută, după o dură bătălie diplomatică, de tratatele de pace de la Saint Germain (septembrie 1919), Neuilly (noiembrie 1919) şi Trianon (iunie 1920) încheiate cu Austria, Bulgaria şi, respectiv, Ungaria.

Rezoluţia de la Alba Iulia

Prin cei 1.228 de delegaţi care au participat la ea, Adunarea de la Alba Iulia a fost o adunare reprezentativă a întregii populaţii româneşti din Transilvania. Ea a decretat unirea cu România fără vreo influenţă externă, armata română intrând în Alba Iulia abia la 19 decembrie 1918. Rezoluţia Adunării conţine 9 articole. Art. I decreta unirea cu România, dar art. II stabilea o autonomie provizorie, adică o conducere de sine stătătoare a Transilvaniei până la deplina ei contopire cu ţara mamă.

Art. III proclama „principiile fundamentale ale noului stat: libertatea naţională, libertatea confesională, regim democratic, libertatea presei, de asociere şi conştiinţă, reforma agrară radicală, ca şi o legislaţie muncitorească înaintată. Erau principiile pe care Adunarea voia să întemeieze statul rezultat din Unire. Art. IV-VIII prezentau concepţia privind noua aşezare a lumii după sângerosul război care tocmai se terminase.

Art. IX declara constituirea Marelui Sfat Naţional ce trebuia să fie un parlament provizoriu al naţiunii române din Transilvania. A doua zi, Marele Sfat Naţional compus din 250 de persoane a ales Consiliul Dirigent (alcătuit din 15 persoane), organul său executiv, care a guvernat Transilvania timp de 496 de zile.

Check Also

Lupta antiotomană şi pentru centralizarea statului în timpul lui Ştefan cel Mare (1457-1504)

În aprilie 1457, tronul Moldovei a fost ocupat de fiul lui Bogdan al II-lea, Ştefan, …

Lupta lui Ştefan cel Mare pentru centralizarea statului la sfârşitul secolului al XV-lea

Situaţia internă Ultima perioadă a domniei lui Ştefan cel Mare cunoaşte şi ea o intensă …

Moldova în timpul dominaţiei tătare şi formarea statului feudal Moldova

Dominaţia tătarilor în Moldova s-a exercitat mai puternic decât la sud de Carpaţi şi în …

Apariţia relaţiilor sclavagiste şi a statului începător sclavagist dac

Desigur că înflorirea culturii materiale dacice din Transilvania în cursul secolelor I î.Hr. şi I …

Formarea statelor feudale Moldova şi Ţara Românească

Problema formării statelor feudale Moldova şi Ţara Românească este una din cele mai însemnate din …