Florin Bănescu

Florin Bănescu (28 martie 1939, Armeniş, judeţul Caraş-Severin) - prozator şi traducător. Este fiul Elenei-Brânduşa şi al lui Marcu Bănescu, preot. A urmat liceul la Timişoara (1953-1956), apoi Facultatea de Medicină, absolvită în acelaşi oraş (1962). Îşi practică meseria de medic în Dobrogea (Medgidia, Cogealac), apoi la Hunedoara şi Arad, la Centrul Sanitar Antiepidemic.

În timpul studenţiei a frecventat cenaclurile literare timişorene, iar mai târziu, la Arad, a fost redactor responsabil la „Viaţa literar-artistică”, „Orizont arădean” (supliment literar al revistei „Orizont” din Timişoara) şi Almanahul „Aradul literar”, fiind şi preşedinte al Cenaclului din Arad al Uniunii Scriitorilor. A colaborat, îndeosebi cu proză, la „Tribuna”, „Orizont”, „Luceafărul”, „Cariatide” şi „Arca” (Arad). Debutează cu povestirea Duminică la tropice (1968) în revista „Orizont”, iar editorial cu volumul de proze scurte Să arunci cu pietre în soare (1974).

Volumul de debut aduce în faţa cititorului o lume pe care au explorat-o literar şi alţi scriitori bănăţeni (Virgil Birou, Sorin Titel). Comunităţile rurale din zona de munte a Banatului evidenţiază un specific care îşi pune amprenta pe caracterele personajelor şi face ca întâmplările mărunte şi aparent nesemnificative să fie învestite cu semnificaţii majore. Prozatorul alege eroi care îşi dezvăluie apartenenţa la un spaţiu geografic şi prin nume.

Medicul Afilon Jurchescu, din romanul Anotimp al ninsorilor albastre (1975), este un astfel de personaj tipic. Povestea relaţiei sale cu Ioana, o ciudată şi dificilă femeie, dobândeşte o turnură lirică, deseori poetizantă. Proza lui Bănescu se va orienta spre reflectarea prezentului sau trecutului spaţiului autohton, prin introspecţie psihologică, agrementată cu divagări lirice şi descrieri de spaţii geografice exotice (cu personajele lor aferente), care sunt însă doar pretexte pentru prezentarea unor valori general umane: curajul, cinstea, corectitudinea, generozitatea.

Astfel, romanul Ierni peste tei (1978) e o evocare a răscoalei antihabsburgice a ţăranilor din zona montană a Banatului (1737-1739), iar Tangaj (1980, Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Timişoara), un roman de actualitate, în care trăirile personajului principal (medicul Nicolae Banu) se reconstituie din permanente proiectări ale prezentului în trecut. Eroul porneşte „în căutarea timpului pierdut”, trece prin „purgatoriul amintirilor” spre a înţelege „cum i-a fost viaţa”.

Prin romanele Seminţele dimineţii (1976) şi Portocale pentru vinovaţi (1982), un autor ingenios îşi conduce cititorul în lumi imaginare, uneori de-a dreptul fabuloase, în care acţiunea este doar pretext pentru naraţiuni-simbol. Bănescu realizează construcţii literare riguroase, croind lumi în care se desfăşoară istorii exemplare, topogramele prozelor şi destinelor fiind adecvate întotdeauna momentului istoric pe care îl evocă.

Atmosfera cărţilor se alcătuieşte din jocul amintirii şi al rememorării, fiecare personaj fiind o oglindă în care autorul însuşi se poate reflecta, purtând cu sine memoria şi istoria unei întregi colectivităţi. Bănescu îmbină tehnici ale noului roman cu o bună tradiţie a prozei bănăţene. Reportajele sale sunt impregnate de lirism şi abordează subiecte locale.

Opera literară

  • Să arunci cu pietre în soare, Bucureşti, 1974;
  • Anotimp al ninsorilor albastre, Bucureşti, 1975;
  • Seminţele dimineţii, Bucureşti, 1976;
  • Ierni peste tei, Bucureşti, 1978;
  • Orele oraşului Arad (în colaborare), Bucureşti, 1978;
  • Tangaj, Bucureşti, 1980;
  • Portocale pentru vinovaţi, Bucureşti, 1982;
  • Calendar pe o sută de ani, Timişoara, 1982;
  • Moara de apă, Timişoara, 1984;
  • Cartea Mureşului, Bucureşti, 1986;
  • Drumul gugulanilor (Strada), Timişoara, 1987;
  • La Trei Ape, Bucureşti, 1988;
  • Oameni şi lupi, biserici şi tei, Arad, 1995;
  • Despre arta burlanieră şi alte povestiri, Arad, 1997;
  • Muşchetarii Câmpiei de Vest, Nădlac, 2000.

Traduceri

  • V. Sikula, Maistorii, Timişoara, 1983 (în colaborare cu Ondrej Stefanko);
  • Anton Hykisch, Adoraţi regina, Arad, 1991 (în colaborare cu Ondrej Stefanko);
  • Bohumil Hrabal, Barbarul tandru, Nădlac, 2000; Prea zgomotoasa singurătate, Nădlac, 2000; Acest oraş este în grija comună a locuitorilor săi, Nădlac, 2001, Maşinuţa, Nădlac, 2002;
  • Pavel Vilikovsky, Calul la etaj, orbul la Vrable, Nădlac, 2000 (în colaborare cu Ondrej Stefanko);
  • Stanislav Rakus, Cerşetorii, Nădlac, 2001;
  • Milo Urban, Lângă moara din deal. Bătrâneţe, Nădlac, 2002.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …