Eugen Bălan

Eugen Bălan (21 octombrie 1904, Focşani - 4 aprilie 1968, Bucureşti) - prozator.

Este fiul unui ofiţer de carieră căzut în luptele de la Turtucaia. Bălan urmează Liceul Militar din Craiova, după care se înscrie la Facultatea de Ştiinţe, secţia de matematică, la Universitatea din Bucureşti. Va trece apoi la Şcoala Politehnică, unde îşi ia licenţa. În 1940 îşi ia a doua licenţă, în drept. Exercită numeroase ocupaţii: director la Imprimeria Centrală, profesor de matematică, economist, vameş, consilier tehnic, proiectant.

În 1937 şi 1939, Bălan publică două eseuri în „Arta şi tehnica grafică”. Apariţia romanului Într-o duminecă de august (1941) surprinde totuşi critica. Războiul şi, apoi, alte cauze l-au făcut pe autor să abandoneze literatura până în 1965. Câteva schiţe şi o nuvelă sunt publicate postum, în volumul Exerciţii (1970).

Tipărit chiar înainte de intrarea României în război, romanul lui Bălan se bucură de succes, fiind apreciat de critici precum Pompiliu Constantinescu, Şerban Cioculescu, Constantin Fântâneru, Perpessicius, Octav Şuluţiu etc. Autorul îşi exprimase într-unui din eseuri admiraţia pentru opera lui Marcel Proust, „clădită ca o catedrală”, iar în romanul său citează cuvintele unui personaj din Muntele vrăjit al lui Thomas Mann, ceea ce denotă familiarizarea cu problematica modernă a genului.

Într-o duminecă de august înregistrează fluxul conştiinţei unui personaj-narator pe durata unei zile, cu inerentele recuperări ale unor porţiuni din trecut, datorate memoriei involuntare. „Dumineca de august” e ziua în care „eroul” ia hotărârea de a scrie un roman, gest care trebuie să-l salveze din semiconştienţa, confuzia mentală şi abulia în care se scufunda. Procesul e configurat în detaliu, fraza lui Bălan, mlădioasă, elegantă, putând exprima subtilităţi îndeobşte dificil de surprins. Prin aceste calităţi, romanul îşi păstrează prospeţimea, el fiind, de altfel, reeditat în 1991.

Prozele publicate în 1970, Exerciţii, relevă aceleaşi însuşiri de observator al lumii exterioare şi interioare, având totuşi un pronunţat caracter de încercări nefinisate. Excepţie face cea mai amplă dintre ele, care propune o continuare a scrierii lui Mateiu I. Caragiale Sub pecetea tainei, fiind reuşită ca rezolvare epică a enigmei, dar fără vraja scrisului matein.

Opera literară

  • Într-o duminecă de august, Bucureşti, 1941; ediţie îngrijită şi postfaţă de Mariana Vartic, Cluj Napoca, 1991;
  • Exerciţii, postfaţă de Lucian Cursaru, Bucureşti, 1970.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …