Elisabeta Buşneag

Elisabeta Buşneag (31 martie 1926, Aninoasa, judeţul Gorj) - traducătoare şi editoare. Este fiica Mariei (născută Năsturică) şi a lui Avram Buşneag, ţăran.

A urmat Liceul „Elena Cuza” din Craiova, pe care l-a absolvit în 1944, iar studiile universitare şi le-a făcut la Facultatea de Litere şi Filosofie din Bucureşti, luându-şi licenţa în 1948. Timp de 2 ani a funcţionat ca bibliotecară la Aşezămintele Culturale „Nicolae Bălcescu”, conduse în acea vreme de George Ivaşcu. Între anii 1950 şi 1983, a depus o remarcabilă activitate ca redactor la secţia de poezie a Editurii pentru Literatură şi, apoi, a Editurii Eminescu. A debutat în publicaţia liceală „Revista noastră”.

Editoare de prestigiu, Buşneag a îngrijit ca redactor mai toate volumele de poezie din acea epocă, începând cu poeţi reprezentativi, Tudor Arghezi, Lucian Blaga, Eugen Jebeleanu, Gellu Naum, Ştefan Aug. Doinaş etc., până la tinerii debutanţi grupaţi în jurul colecţiei „Luceafărul”, ca Marin Sorescu, Ana Blandiana, Nichita Stănescu, Gabriela Melinescu, Cezar Baltag şi alţii.

Concomitent s-a orientat spre domeniul traducerilor din literatura universală, în care şi-a putut valorifica însuşirile literare. A debutat editorial cu traducerea din limba germană a volumului de poezii Copacul cel bătrân de Werner Bossert (1962). S-a consacrat însă transpunerilor din literatura franceză, realizând tălmăciri din operele lui Honore de Balzac, Alexandre Dumas, Francois Mauriac, Andre Maurois, Bernard Clavel, Yves Gandon şi alţii.

Traduceri

  • Werner Bossert, Copacul cel bătrân, Bucureşti, 1962;
  • Bernard Clavel, Călătoria tatălui, Bucureşti, 1968; Fructele iernii, Bucureşti, 1971; Stăpânul fluviului, Bucureşti, 1975;
  • Francois Mauriac, Genitrix, Bucureşti, 1969; Misterul Frontenac, Bucureşti, 1969; Sărutul dat leprosului, Bucureşti, 1972; Sfârşitul nopţii, Bucureşti, 1972; Pustiul dragostei, Bucureşti, 1973;
  • Therese Desqueyroux, Cuibul de vipere. Sărutul dat leprosului, Iaşi, 2003;
  • Guillaume Appolinaire, De la Ingres la Picasso, Bucureşti, 1970;
  • Maurice Rheims, Viaţă de artist, Bucureşti, 1973;
  • Xavier de Montepin, Lumină în amurg, Bucureşti, 1977;
  • Jean Cayrol, Adevărurile Catherinei, Bucureşti, 1979;
  • Yves Gandon, Domnul Miracle, Bucureşti, 1981; Înflăcărată Egle, Bucureşti, 1983;
  • Andre Maurois, Cei trei Dumas, Bucureşti, 1982;
  • Honore de Balzac, Adio, Massimilia Dom. Sarrosine. Secretele prinţesei de Cadignon, Bucureşti 1985;
  • Henri de Regnier, Văpaia, 1988;
  • Regine Andry, O fată singură, Bucureşti, 1990;
  • Alexandre Dumas, Mâna providenţei, Bucureşti, 1993;
  • Pamfil Şeicaru, România în Marele Război, prefaţă de Ion Gh. I. Brătianu, Bucureşti, 1994 (în colaborare).

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …