Drepturi şi libertăţi cetăţeneşti la 1848

Intelectualii români de la 1848 au fost influenţaţi de activitatea politică şi culturală a două generaţii: cea a iluminiştilor şi clasiciştilor din secolul al XVIII-lea şi cea a romanticilor de la începutul secolului al XIX-lea. Alături de ideea de naţiune, de cererile de independenţă sau autonomie politică prin invocarea dreptului legitim la autodeterminare al unei comunităţi etnice, au apărut bine formulate drepturile şi libertăţile cetăţeneşti.

În programul de la Iaşi, „Petiţiunea-proclamaţie”, boierimea liberală considera necesară desfiinţarea cenzurii şi garantarea libertăţii personale, ca „nimeni să nu poată fi pedepsit decât pe temeiul legilor şi în urma unei hotărâri judecătoreşti”. Transilvănenii pretindeau, în spiritul revendicărilor burgheze, în „Petiţiunea Naţională” din mai 1848, asigurarea libertăţii personale, libertatea adunărilor, a învăţământului, cuvântului, scrisului şi a tiparului şi excluderea cenzurii.

Proclamaţia de la Islaz, programul revoluţionarilor din Ţara Românească, a fost considerată constituţia ţării până la încheierea activităţii guvernului revoluţionar, dar şi o adevărată declaraţie de drepturi ce proclama libertăţile omului şi decreta principii fundamentale bazate pe ideea de naţiune.

Ideea de libertate se referea la emanciparea clăcaşilor care trebuiau să devină proprietari, dezrobirea ţiganilor, emanciparea israeliţilor şi drepturi politice indiferent de credinţă, libertatea absolută a alegerilor, a învăţământului, respectarea proprietăţii particulare etc. Ideea de egalitate era prezentă în cererile privind „egalitatea drepturilor politice şi civile, desfiinţarea rangurilor titulare ce nu aveau funcţii, egalitate fiscală, se sublinia că „patria este a noastră şi a voastră, [...] aceleaşi drepturi vom avea cu toţii”.

Moldovenii manifestau acelaşi interes pentru drepturile şi libertăţile cetăţeneşti prin „Dorinţele partidei naţionale din Moldova”. Petiţia susţinea crearea unui stat în cuprinsul căruia să se elimine vechile privilegii, iar populaţia să se bucure de liberul exerciţiu al drepturilor cetăţeneşti fundamentale.

Interesant şi mai puţin menţionat de istoriografie, este şi proiectul de constituţie redactat, tot în 1848, de Mihail Kogălniceanu. Proiectul era inspirat de acte şi programe revoluţionare româneşti, dar şi de unele constituţii occidentale (mai ales cea belgiană). Pe lângă proclamarea drepturilor şi libertăţilor apare şi ideea suveranităţii naţiunii, căci numai naţiunea încredinţează exerciţiul acesteia instituţiilor supreme ale statului: Adunarea Obştească şi domnul.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …