Doină, de George Bacovia (comentariu literar, rezumat literar)

Doină de George Bacovia, este o poezie a cărei primă ediţie a fost publicată în 1957 în volumul Poezii.

Textul aparţine genului liric, pentru că poetul îşi exprimă în mod direct sentimentele, foloseşte persoana I şi are caracter profund subiectiv. Modurile de expunere folosite sunt descrierea şi monologul liric.

Titlul

Titlul poeziei sugerează, pentru lirică, în general, o mare încărcătură sentimentală, atât în literatura populară cât şi în cea cultă. Viziunea bacoviană supralicitează lirismul şi tonalitatea elegiacă, sporind muzicalitatea versurilor şi amplificând tristeţea.

Structura şi compoziţia textului poetic

Planul tablourilor lirice ale poeziei sunt:

  • fluxul frunzelor - ca întristări de vânt;
  • rememorarea plimbărilor din vară;
  • „chiuitul” unor noi idealuri.

Elementele simboliste ale poeziei sunt personificarea frunzelor, goliciunea copacilor, suspensiile dramatice, stresul şi spleenul, muzica funebră a vântului - toate susţin un crescendo simbolist vizual-auditiv, spre a sugera repetabila povară a melancoliei simboliste.

George Bacovia

Din perspectivă contextuală, demersul timpurilor şi al personajelor verbale pe cele trei secvenţe lirice este:

  • în prima strofă, prin modul indicativ prezent, persoana a III-a plural, se defineşte universul unei toamne dramatice;
  • în strofa a doua valorile verbelor (la indicativ prezent, persoana I singular - eul liric - şi imperfect-persoana I plural), sugerează prelungirea în timp a stării de stres şi de spleen.
  • strofa a treia aduce tonalitatea elegiacă la prezentul terorizant - simbolizând posibila prăbuşire.

Cuvintele omonime dezvoltă o varietate a neliniştii metafizice / simboliste, mai ales că rimează, deci închid universuri şi versuri.

Rimele sunt aproape identice - „goi/noi/noi”- pentru a amplifica senzaţia de teroare prin închistare şi fixitate.

Sensul verbului „se târăsc” - frunzele se mişcă greu prin copacii goi ca nişte râme pe pământ, din cauza umezelii şi a apăsării sufleteşti.

În descrierea toamnei din perspectivă bacoviană, cu frunze care se mişcă greoi, precum întristările, cu copacii tot mai goi, parcul-refugiu rămâne doar o amintire, de parcă ar fi sfârşit de lume. Şi totuşi, chiar şi atunci, vântul care bate în geam poate transmite ceva din idealurile pierdute.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …