Doina Bucur

Doina Bucur (pseudonimul literar al Floricăi Ionescu) (15 august 1896, Bucureşti - 24 iunie 1940, Bucureşti) - poetă, prozatoare şi publicistă. Este fiica Elvirei (născută Stamatopol) şi a lui Oscar Pursch. Mama era profesoară de română şi latină, iar tatăl, concert-maistru, ocupase un răstimp postul de dirijor la Teatrul Liric din Bucureşti.

Din 1905, familia se va stabili la Fălticeni, unde Bucur ia primele noţiuni de vioară; va cânta aici în orchestra de copii îndrumată de părintele său; se distinge, mai apoi, cu ocazia unui concert la Peleş, patronat de Carmen Sylva. Absolvind gimnaziul, e admisă, prin concurs, la doar paisprezece ani, la Konigliches Konservatorium din Leipzig, unde are şansa de a studia cu Hans Sitt, Max Reger şi Fritz Kreisler. Anii petrecuţi în străinătate o aşează, norocos, sub protecţia lui Paul Zarifopol (rezident la acea dată în Germania), în a cărui casă tânăra muziciană îi va întâlni uneori pe I.L. Caragiale, Alexandru Vlahuţă, Panait Cerna şi Barbu Ştefănescu Delavrancea.

Încheia Conservatorul în 1913 răsplătită cu un premiu „Mendelsohn”, i se prevedea un viitor ca violonistă, carieră brusc zădărnicită de război. Revenind în ţară şi numită profesoară la Galaţi, va mai concerta sporadic. După încetarea primei conflagraţii mondiale, îşi urmează soţul, magistrat, într-un sat din Romanaţi, iar apoi la Caracal, devotându-se carierei didactice.

Numele Floricăi Pursch apărea, în 1915, consemnat în „Şezătoarea” lui Artur Gorovei, la rubrica de „Folclor cules”. Din 1927, Bucur revine, publicând sub pseudonim, la Bârlad, în „Graiul nostru” şi, ulterior, în „Revista scriitoarelor şi scriitorilor români”, „Adevărul literar şi artistic”, „Arhivele Olteniei”, „Provincia literară”, „Înmuguriri”, „Poezia”, „Gând şi slovă oltenească”, „Domnul de rouă” (unde e cooptată în redacţie), „Graiul femeii”, „Presa Olteniei”, „Pământul”, „Vatra”, „Revista femeilor române” etc.

Cu Poeme pentru adormit durerea (1937), este remarcată de George Călinescu. Avatarul liric al poetei stă sub semnul iniţierilor argheziene, duhul interogativ şi cadenţa Psalmilor îndeosebi urmărind-o cu ecoul lor o vreme; sunt vizibile interferenţele (notele livreşti, cenzurarea gestului retoric) exprimând tendinţa de „sincronizare” cu modalităţile lirismului şi cu vocile afine ale propriei generaţii (Paul Constant, Sorana Ţopa). Simplitatea, diversificarea prozodiei şi refuzul stilului decorativ marcau trecerea de la simbolismul muzical, intimist către expresionismul revigorant pe spaţii restrânse.

O a doua plachetă rămâne doar ca proiect: Descântece - poeme olteneşti. Spontană, comprehensivă, cu stil alert, Bucur convinge şi ca prozatoare, în schiţe şi povestiri (pe care şi le-ar fi dorit antologate cândva), persiflând ori şarjând acalmia, lipsa de ţel, vanităţile, tabieturile, ticurile provinciale; ispitindu-se a scruta, alteori, dincolo de existenţele banale şi de locul comun aparent, coloritul „faptului divers”, pulsul agitaţiei balcanice.

Umorul benign, acul delicat al ironiei, radiografia sufletului feminin şi a universului fragil lasă să se întrevadă, pe alocuri, note comune cu scrisul de mai târziu al Ştefanei Velisar-Teodoreanu, inclusiv în două încercări de roman: Un menaj ca multe altele (accesibil cvasiintegral, prin secvenţele înseriate, în 1935, în „Adevărul literar şi artistic”) şi Prăpastia (din care imprimă disparate fragmente în periodice, între 1936 şi 1940). Susţine, între 1935 şi 1936, în „Adevărul literar şi artistic”, o „Cronică feminină” plină de miez.

Opera literară

  • Poeme pentru adormit durerea, Craiova, 1937.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …