Dobrogea în perioada prăbuşirii stăpânirii romano-bizantine (602-679)

Evenimentele din anul 602 însemnau pierderea provinciilor nordice ale imperiului, care au fost luate în stăpânire de slavi. Atacat şi pe frontul din Asia, imperiul era în pragul prăbuşirii. Revolta din 602 este o manifestare puternică a luptei îndreptate împotriva marii proprietăţi funciare.

După cucerirea Constantinopolului a urmat confiscarea unei părţi importante din avutul aristocraţiei funciare, ceea ce a subminat în mod serios, dar pentru o perioadă scurtă, puterea ei economică.

Această revoltă este semnul cel mai evident al descompunerii interne a unui stat în care „împilarea devenise insuportabilă din cauza guvernatorilor, perceptorilor şi soldaţilor”, în care ogoarele erau părăsite, „iar barbarii... erau aşteptaţi” ca nişte salvatori.

Urmaşul lui Focas, împăratul Heraclius (610-641), a reuşit să salveze capitala, respingând atacul avarilor din 626 asupra Constantinopolului, însă graniţa imperiului n-a mai revenit la Dunăre decât peste mai bine de trei veacuri. Prin aşezarea triburilor slave în Balcani, imperiul primea o lovitură grea. Dobrogea a fost şi ea colonizată de slavi.

Populaţia autohtonă câtă va mai fi rămas pe locurile ei, s-a contopit în masa slavilor, nu fără a transmite acestora unele toponime, ca de pildă, Băroi < Biroe, Camena - traducerea numelui de Petra pe care îl purta satul antic aflat exact pe acelaşi loc, Cernavodă < Axiopolis < axsaena (întunecat, apă neagră), Dârstor < Durostorum etc.

Cu domnia lui Heraclius s-a încheiat procesul de transformare a imperiului roman în imperiul bizantin. Teoretic, Bizanţul mai dispune de teritoriile situate la nord de Balcani. În realitate, probabil numai câteva oraşe de la Marea Neagră au mai putut avea relaţii sporadice cu capitala.

Speranţa unei reveniri la hotarul de pe Dunăre s-a spulberat în 679, când bulgarii au pătruns pe teritoriul dintre Balcani şi Dunăre, au supus triburile slave şi resturile populaţiei traco-romane şi au întemeiat un stat propriu, fără ca Bizantinii să-i fi putut împiedica.

Check Also

Monumentele arhitectonice din oraşele greco-romane din Dobrogea

Ruinele monumentale descoperite în oraşele pontice dovedesc, pe de altă parte, că şi în aceste …

Dobrogea în timpul stăpânirii romane

Prin poziţia sa geografică şi strategică, Dobrogea romană constituie un adevărat bastion, a cărui importanţă …

Distribuţia proprietăţii în Dobrogea romană

Aşa cum s-a amintit mai sus, în satele din Dobrogea romană au apărut un mare …

Noi oraşe romane în Dobrogea

Urmele arheologice şi epigrafice descoperite în cele mai multe dintre aceste localităţi dovedesc ca, pe …

Dobrogea în timpul stăpânirii bizantine

În veacurile XI-XIII, teritoriul României dintre Dunăre şi Marea Neagră s-a aflat sub stăpânire bizantină. …