Dezvoltarea comerţului în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

La înflorirea economică a oraşelor pontice a contribuit într-o mare măsură, pe lângă producţia locală de mărfuri şi comerţul pe mare şi pe Dunăre. Numeroase descoperiri arheologice, făcute atât la nordul, cât şi la sudul Dunării, în Dobrogea, dovedesc cât de intensă era în epoca romană circulaţia de bunuri, fie că e vorba de produsele atelierelor locale, fie de produsele aduse din sud, mai ales vin şi untdelemn grecesc, monumente de marmură şi alte obiecte de artă din Asia Mică şi din insule, mirodenii aduse de departe de negustori originari din Siria şi din Egipt. Inscripţiile din Tomis, care devenise în această vreme portul cel mai frecventat de pe întreaga coastă de apus a Mării Negre amintesc prezenţa a numeroşi negustori orientali care asigurau, alături de cei localnici, comerţul maritim. De altminteri, acest comerţ maritim asigurase încă de la întemeierea lor, o mare înflorire economică oraşelor pontice.

În epoca stăpânirii romane, care curăţase drumurile mării de piraţi, acest gen de comerţ a ajuns la înflorirea sa cea mai mare. Un grup de negustori originari din Alexandria Egiptului aveau la Tomis o „casă” de a lor. Toţi erau adepţi ai cultului greco-egiptean al zeilor Sarapis şi Isis, care se propagă datorită activităţii lor economice în oraşele pontice. Un colegiu de „asiani” a ridicat un altar, descoperit lângă Constanţa, în cinstea lui Eros et Domnus. În fruntea colegiului era o preoteasă - mater Romanorum - originară din oraşul Tyana. Ceilalţi fideli, desigur toţi negustori, erau originari din diferite alte oraşe din Asia Mică: Nicomedia, Heraclea, Abonotichus, Perint, Caesarea, Tius şi Mazaca.

De la Bizanţ provenea un alt negustor, Aurelius Sozomenus, a cărui piatră funerară, descoperită la Tomis, reprezintă un car cu boi, încărcat de mărfuri. Alţi negustori provin din oraşul Neapolis din Siria sau din Palmira, renumit centru al comerţului de caravane din Orient. Din oraşul Cizic, mare centru grecesc de pe malurile Propontidei, cu care oraşele pontice se aflau în strânse legături comerciale de cinci veacuri, provenea un negustor, Hermogenes, fost demnitar al oraşului său natal, decedat în metropola Pontului Euxin. La Tropaeum Traiani, un negustor grec din Olbia dedică un altar divinităţii protectoare a oraşului său natal, Iuppiter Olbiopolitanus.

Inscripţiile indică prezenţa unor negustori de origine orientală şi în alte centre dobrogene. Astfel Asclepiades, fiul lui Menophilos din Nicomedia Bitiniei, ridică un altar, descoperit lângă Histria, în amintirea tatălui şi fratelui său, amândoi negustori. În acelaşi oraş, este amintit un corăbier originar din Corint. Despre un armator şi cârmaci, Theocritos, ne vorbeşte o inscripţie de la Tomis.

Pentru transporturile pe mare şi pe Dunăre existau asociaţii de corăbieri, menţionate de inscripţii. Astfel, o inscripţie în limba greacă aminteşte „casa corăbierilor din Tomis”, iar la Axiopolis este amintit un colegiu asemănător - nautae universi Danuvii. Asemenea colegii de corăbieri existau în toate marile porturi greco-romane. Vasele de comerţ erau desigur de toate categoriile, de la simplele bărci de transport local până la vasele mari cu pânze şi mai multe rânduri de vâslaşi, aşa cum apar ele reprezentate de unele sculpturi din Dobrogea.

În orice caz, aducerea unor sarcofagii de marmură de mari proporţii, tăiate dintr-un singur bloc în atelierele de marmorari din Asia Mică, cum este cazul marelui sarcofag roman descoperit la Tomis sau, încă şi mai departe, a celui descoperit la Bărboşi, dovedeşte o lungă şi intensă cărăuşie pe mare, care lega tot mai strâns oraşele noastre pontice - şi, prin ele, întreaga Dobroge - de marile centre din Asia Mică şi din insule, a căror producţie de mărfuri a fost, în cursul secolelor II-III d.Hr., din ce în ce mai dezvoltată.

Check Also

Întemeierea coloniilor greceşti din Dobrogea

Cu privire la întemeierea primelor trei colonii greceşti din Dobrogea – într-o epocă mai târzie …

Monumentele arhitectonice din oraşele greco-romane din Dobrogea

Ruinele monumentale descoperite în oraşele pontice dovedesc, pe de altă parte, că şi în aceste …

Dobrogea în timpul stăpânirii romane

Prin poziţia sa geografică şi strategică, Dobrogea romană constituie un adevărat bastion, a cărui importanţă …

Distribuţia proprietăţii în Dobrogea romană

Aşa cum s-a amintit mai sus, în satele din Dobrogea romană au apărut un mare …

Noi oraşe romane în Dobrogea

Urmele arheologice şi epigrafice descoperite în cele mai multe dintre aceste localităţi dovedesc ca, pe …