În delegaţie, de Ion Agârbiceanu (comentariu literar, rezumat literar)

În delegaţie, de Ion Agârbiceanu, este o povestire a cărei primă ediţie a fost publicată în „Adevărul literar şi artistic”, nr. 683 din 7 ianuarie 1934.

A apărut pentru prima oară în volum în Opere în 1965.

Ion Agârbiceanu

Fragment

- Cine tropotă în antecameră şi nu mai întră? Vezi, frate, cine dracu vine pe vremea asta? N-am nervi de bou să-i mai aud! Or fi nişte golani, de bună samă, că oamenii cu cheag la pungă şi cu scaun la cap nu se-apropie acum de birourile advocaţiale. Da’ sărăntocilor nu le pasă! Intră-n proces pentr-un fleac şi nu mai scoţi de la ei cheltuielile până-i lumea! Aşteaptă să le pui şi timbrele pe banii tăi!

Advocatul Muntean îşi îngropa din nou obrajii pământii, stropiţi de ţepi aspri, suri, ca de perie, în dosarele vechi de pe masă. Cancelistul, notarul pensionat Dionisie, se ridică - deşirându-se şi parcă nemaisprăvindu-se - de după un fel de birou vechi, care sămăna mai mult a pianină şi, pornind spre uşă, se strecură neauzit.

Afară ploua din două cu zăpadă. Era pe la sfârşitul lui noiembrie şi, de zile în şir, un cer mohorât apăsa pe lume şi pe nervii gata să irumpă ai advocatului Muntean.

În birou, focul ardea mocnit în cămin. În săliţă nu era foc. Cancelistul Dionisie văzu acolo cinci români cu pălăriile plouate, în mână; neguri dese se ridicau din capetele lor. Veniseră de departe, prin zloată.

- Ce vreţi dumneavoastră?

Îndată se rupse din grup unul mărunţel, care se apropie hotărât, cu mâna întinsă, de Dionisie.

- Bună ziua, domnule advocat!

Şi îndată se întinseră spre cancelist alte patru mâni, uscate, păroase, lemnoase, ca nişte unelte de lucru.

- Domnul advocat e înlăuntru, zise Dionisie, după ce strânse, pe rând, cele cinci mâni.

Puteţi să-mi spuneţi însă şi mie de ce e vorba.

- Hm! făcu mărunţelul. Nu ţi-om spune dumitale. Că noi la advocat am venit.

- Dacă-i aşa, mai aşteptaţi puţin.

Şi cancelistul îi raportă advocatului Muntean.

- Să între, zise el întru târziu, împingând cu scârbă dosarele vechi într-un colţ al biroului.

Cei cinci îşi lăsară pălăriile în săliţă. Nu mai abureau din plete. Dar, cu hainele groase, de pănură, pline de apa, cu cizmele înglodate, miroseau a peşteră. Păreau nişte oameni străvechi, cu feţele lor supte, cu frunţile înguste, dar cu priviri cutezătoare.

„Ce mai chipuri de bandiţi! îşi zise advocatul Muntean, privindu-i pe furiş. De la ăştia ştiu că nu scot niciun ban!”

- Ei, ce vreţi dumneavoastră?

Mărunţelul ieşi din rând şi întinse spre advocat unealta aceea de lemn. Dar Muntean nici nu se uită la mâna lui.

Intimidat puţin, omul care vorbea în numele celorlalţi zise:

- Domnule advocat, vrem să scăpăm satul de popa Miron. Ni l-au dat cu puterea, şi nu-l mai vrem nici morţi!

- Nici morţi! întăriră cei patru.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …