Cultura Vatina

Acest grup cultural, numit după o localitate din Banatul iugoslav, este răspândit în Banat şi mai spre vest, până în Sirmia şi Slovenia. În stadiul actual al cercetărilor el este greu de separat pe de o parte de cultura Periam-Pecica, pe de alta de cea Gârla Mare.

Sunt însă suficiente indicii că el s-a desprins la un moment dat - greu încă de precizat din grupul Periam-Pecica, acesta din urmă rămânând să se dezvolte ca atare doar în bazinul inferior al Mureşului.

Grupul Vatina se constituie pare-se şi în strânsă legătură cu cel Verbicioara din Oltenia, după cum arată înrudirea strânsă dintre el şi fazele mai noi ale culturii Verbicioara, ca şi prezenţa acesteia din urmă în Banatul românesc nordic.

Într-o măsură greu de asemenea de precizat, cultura Vatina a contribuit şi la construirea grupului Gârla Mare, cu care şi în timpul existenţei lor paralele o vreme, se amestecă în chip foarte complicat.

Totuşi, elementele caracteristice Vatina se pot separa, mai ales în ceramică, unde cănile cu o toartă şi cu proeminenţe, ceştile cu două toarte („lunate” sau cu butoni) şi cu picior gol înăuntru, farfuriile cu picior înalt „cu ferestre”, amforetele şi capacele conice cu ramă, reprezintă forme specifice.

Decorul este sobru, format din elemente rectiliniare şi spiralice. Pe unele forme, într-o fază nedeterminabilă, s-a folosit şi decorul făcut cu şnurul. Plastica joacă un rol foarte redus.

Dintr-o fază mai veche a culturii Vatina se cunosc morminte (de luptători) de inhumaţie, cu săbii şi topoare de luptă de tip vest-transilvan - est-ungar. În legătură cu o fază mai nouă, se vorbeşte de cimitire de incineraţie, dar este posibil ca adesea grupul Vatina să fie confundat cu cel Gârla Mare.

Cultura Vatina, puţin cunoscută şi studiată, prezintă o importanţă deosebită, deoarece în perioada de sfârşit a epocii bronzului, ea pare a fi avut o mare putere de expansiune spre răsărit, prin Oltenia, unde cultura Verbicioara în ultima ei fază capătă aspecte Vatina din ce în ce mai marcate.

De asemenea, ea a jucat probabil un rol important în formarea noilor culturi din hallstattul timpuriu.

Check Also

Cultura ceramicii pictate de tip Petreşti

Încă demult se cunoşteau în Transilvania centrală şi vestică resturi de ceramică pictată, fină, executată …

Cultura dacică în secolele I î.Hr. şi I d.Hr.

Vorbind de cultura dacică, înţelegem să expunem în paginile ce urmează nu atât aspectul ei …

Cultura în vremea feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Săpăturile arheologice recente au scos la iveală urme de cultură românească încă din veacul al …

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Problemele culturii româneşti capătă în cursul secolului al XVII-lea o complexitate tot mai mare, datorită …

Cultura greco-romană în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

Transformările economice şi politice prin care a trecut Dobrogea sub stăpânirea romană au determinat o …