Cultura Tisa (faza veche)

Pe cursul mijlociu şi superior al Tisei s-a dezvoltat o cultură neolitică denumită cultura Tisa, care a avut o evoluţie proprie destul de înfloritoare şi de lungă durată. Ea a luat naştere pe fondul liniar-ceramic, prin absorbirea supravieţuirilor culturii Criş (Koros) şi din contactul unei grupe culturale dinspre răsărit care folosea vase de lemn, a căror decoraţiune a trecut în ceramica noii culturi.

Aria locuită de triburile culturii Tisa s-a întins din centrul ei de formare nu numai spre vest, spre nord şi nord-est, unde se întrepătrundea cu aria culturii Bukk - în mare parte contemporană cu cultura Tisa şi care şi-a extins unele înrâuriri mai slabe ale sale şi pe teritoriul României -, cât şi spre sud, aci venind în contact cu purtătorii culturii Szilmeg din Ungaria (descoperită în 1950), iar spre răsărit pătrunzând pe văile afluenţilor Tisei în Transilvania, şi ulterior în Banat.

La începuturile sale, cultura Tisa se dezvoltă paralel cu sfârşitul primei perioade a culturii Vinca-Turdaş (faza A) şi începutul celei următoare. Aceasta este faza veche Tisa sau Tisa I, care este documentată la noi în ţară, de pildă la Vărşand, pe Crişul Alb, la 50 km nord de Arad, cât şi în nord-vestul Transilvaniei pe văile Someşurilor. Aşezările comunităţilor gentilico-tribale ale acestei culturi se găsesc în apropierea apelor, neavând nici un fel de întărituri artificiale.

Locuinţele erau în majoritatea cazurilor în formă de colibă, de obicei cu un plan rectangular. Se cunosc şi locuinţe mai spaţioase cu temelia din blăni despicate. Se foloseau în acea vreme cuţite de silex şi unelte mai mărunte din obsidiană, rocă vulcanică răspândită mult în acea vreme”. Topoarele aveau o formă de calapod sau trapezoidală. Din os şi corn de animal se lucrau spatule, sule, dălţi şi undiţe folosite la pescuit.

Cultivarea plantelor şi creşterea animalelor constituiau cele două ramuri principale ale producţiei materiale. Prezenţa fusaiolelor (prâsnelelor) de lut şi greutăţilor de la războiul vertical de ţesut dovedesc că se practicau torsul şi ţesutul. Undiţele şi vasele de lut în formă de tigaie dreptunghiulară dovedesc că pescuitul juca un rol încă însemnat în procurarea mijloacelor de hrană. Ceramica acestei culturi cuprinde o destul de mare varietate de forme (vase de provizii, străchini, castroane, vase cu picior înalt perforat sau nu, tigăi, pahare, linguri de lut etc.).

În ornamentarea vaselor s-au folosit pe scară întinsă liniile meandrice şi meandroide repetate, care formează aşa-numitul stil textil (caracteristic subfazei I), ornamente circulare adânci, care predomină în subfaza I b, decor în relief şi pictură albă, neagră şi roşie. Plastica feminină era de asemenea cunoscută, dar e mai rară decât în culturile de origine sudică. Morţii se înhumau în poziţie adunată (chircită). Purtătorii culturii Tisa au înrâurit dezvoltarea culturilor neolitice din Transilvania, influenţa lor simţindu-se şi la sud de Carpaţi.

Check Also

Cultura ceramicii pictate de tip Petreşti

Încă demult se cunoşteau în Transilvania centrală şi vestică resturi de ceramică pictată, fină, executată …

Cultura dacică în secolele I î.Hr. şi I d.Hr.

Vorbind de cultura dacică, înţelegem să expunem în paginile ce urmează nu atât aspectul ei …

Cultura în vremea feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Săpăturile arheologice recente au scos la iveală urme de cultură românească încă din veacul al …

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Problemele culturii româneşti capătă în cursul secolului al XVII-lea o complexitate tot mai mare, datorită …

Cultura greco-romană în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

Transformările economice şi politice prin care a trecut Dobrogea sub stăpânirea romană au determinat o …