Cultura Precucuteni

Cele mai importante aşezări descoperite până acum sunt acelea de la Izvoare, Larga Jijiei, Traian-Dealul Viei (Zăneşti) etc.; unele sunt situate pe boturi de deal dominante (Zăneşti), altele dimpotrivă, pe locuri joase, dar întotdeauna în apropierea unor izvoare sau cursuri de apă. Nu se cunosc încă suficiente date în legătură cu planul aşezărilor.

La Zăneşti s-au găsit locuinţe la suprafaţa solului, unele cu platforme de lut ars aşternut în straturi de câţiva centimetri pe un pat de nuiele, frunziş şi mai puţine bârne - care pot fi considerate cele mai vechi locuinţe construite după acest procedeu. Pereţii erau desigur făcuţi din împletituri de nuiele, pe un schelet de pari, şi lipiţi cu lut. În alte părţi se pare însă că se ridicau simple colibe.

În ceea ce priveşte uneltele de producţie, nu se pot face deocamdată deosebiri între diferitele faze precucuteniene. Se foloseşte silexul negru sau cenuşiu, adus de la Prutul superior dar şi bazalt-andezit din Carpaţi. La Larga Jijiei se observă o predilecţie pentru unelte mărunte de tradiţie microlitică. S-au descoperit şi câteva piese de obsidiană, adusă de departe. Dălţile şi topoarele de piatră şlefuită sunt relativ plate, trapezoidale sau dreptunghiulare, unele dintre ele amintind pe acelea din cultura Boian.

Foarte numeroase sunt râşniţele primitive de piatră, ca şi pietrele de frecat grăunţele pe râşniţe. Obiectele de os şi de corn de cerb sunt destul de numeroase, iar acelea de cupru (în special sule în patru muchii, dar şi unele piese de podoabă) nu apar sigur decât în ultima fază, deşi ar putea fi şi mai vechi. Nu lipsesc nici reprezentările plastice, statuete feminine de lut ars, legate de cultul fecundităţii şi statuete de animale cornute.

Triburile şi comunităţile gentilice ale culturii precucuteniene se îndeletniceau în primul rând cu cultivarea primitivă a plantelor şi cu creşterea animalelor domestice, în special cornute mari. Numărul foarte mare al oaselor de animale descoperite la Traian - Dealul Viei arată că în unele locuri creşterea vitelor deţinea un rol mai important în viaţa unora dintre comunităţile primitive ale epocii. Vânatul şi culesul completau şi ele necesarul de hrană şi de piei, prelucrate cu ajutorul micilor unelte de silex şi de os. Torsul şi ţesutul erau ocupaţii casnice strict legate de fibrele textile şi animale.

Ceramica primei faze precucuteniene cuprinde trei specii. Cea mai caracteristică este aceea cu ornamente săpate şi incrustate. Decorul constă din benzi spiralice, din motivul în formă de şah, dinţi de lup etc. Unele alveole lunguieţe ce crestează liniile benzilor sunt reminiscenţe probabile din cultura liniară. A doua categorie ceramică este mai fină, având ornamente în benzi incizate, trasând în general motive spiraliforme sau spiralice; unele benzi sunt umplute cu puncte. „Pliseurile”- caneluri joacă un rol secundar. A treia categorie este reprezentată de vase mai grosolane, ornamentate în tehnica barbotinei, care acoperă uneori întreaga suprafaţă.

În faza următoare - Izvoare I1 - Larga Jijiei - se constată unele îmbunătăţiri datorite progresului tehnicii olăriei; se mai menţin aceleaşi trei specii ceramice, dar pleava dispare complet. Pliseurile-caneluri capătă un rol precumpănitor; apar şisturile de impresiuni făcute cu pieptenele, benzi spiralice compuse din câte 2-4 linii paralele incizate şi proeminenţele pe umărul cupelor.

Ultima fază de dezvoltare a culturii Precucuteni se caracterizează prin ceramică incizată, canelată şi cu pictură crudă roşie. Problemele originii şi a datării culturii Precucuteni nu pot fi socotite pe deplin elucidate. Deoarece între cultura liniară şi cultura Precucuteni nu se mai intercalează nici o altă cultură materială pe teritoriul Moldovei, este firesc să se admită că succesiunea este directă.

Dar nu e nici o îndoială că o parte dintre triburile care au creat cultura Precucuteni au venit în Moldova dinspre sud-vest, din zona de răspândire a culturii Boian, aducând cu ele o parte dintre elementele componente ale precucutenianului şi în primul rând ceramica excizată, caracteristică marelui complex Giuleşti-Leţ. Unele dintre aspectele decorului în benzi liniare din cuprinsul primei faze precucuteniene (Zăneşti) par de tradiţie liniară - fără să fie liniare - aşa încât este probabil că ele se datorează triburilor culturii liniare găsite în această regiune de triburile venite din sud-vest. De aceea deocamdată s-ar putea spune că noua cultură Precucuteni este o sinteză produsă în urma unui amestec de triburi. Pare probabil ca şi unele elemente ale culturii Hamangia să fi jucat un oarecare rol la crearea culturii Precucuteni.

În ceea ce priveşte cronologia culturii Precucuteni, datele certe absolute ne lipsesc deocamdată. Ea este posterioară culturii liniare, marea masă a triburilor ce au creat-o desprinzându-se de pe teritoriul primordial într-o perioadă situată spre sfârşitul fazei Protoboian sau în cursul fazei Boian I. Acest lucru ar putea să însemne o dată puţin posterioară începutului mileniului III î.Hr. pentru începuturile fazei Giuleşti - după cronologia scurtă - sau o dată în ultimele secole ale mileniului IV (după aşa-numita cronologie lungă).

Cât priveşte durata acestei culturi şi deci şi data la care se va situa naşterea culturii Cucuteni, ele sunt dependente şi de data cea mai veche ce se poate atribui pentru începuturile fazei Cucuteni A2, care - aşa cum se va vedea - nu pare a putea fi plasată mult înaintea anului 2500 î.Hr.

Check Also

Cultura ceramicii pictate de tip Petreşti

Încă demult se cunoşteau în Transilvania centrală şi vestică resturi de ceramică pictată, fină, executată …

Cultura dacică în secolele I î.Hr. şi I d.Hr.

Vorbind de cultura dacică, înţelegem să expunem în paginile ce urmează nu atât aspectul ei …

Cultura în vremea feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Săpăturile arheologice recente au scos la iveală urme de cultură românească încă din veacul al …

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Problemele culturii româneşti capătă în cursul secolului al XVII-lea o complexitate tot mai mare, datorită …

Cultura greco-romană în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

Transformările economice şi politice prin care a trecut Dobrogea sub stăpânirea romană au determinat o …