Cultura Decea Mureşului

În cuprinsul celei mai mari părţi a neoliticului târziu, s-a dezvoltat în Transilvania de vest şi centrală o cultură cunoscută până acum la noi numai din descoperiri întâmplătoare şi prin săpăturile de la Decea (denumirea veche: Decea Mureşului), lângă Aiud.

Aceasta poate fi numită cultura Decea Mureşului. Ea corespunde celei de-a treia perioade a culturii Tisa (Tisa III), denumită în Ungaria cultura Bodrogkeresztur, după o localitate de pe Tisa superioară, unde au fost descoperite o aşezare şi un cimitir cu materiale caracteristice. Noua cultură s-a format pe baza fondului Tisa II.

Nu se poate încă preciza dacă procesul genezei sale s-a desfăşurat pe întreaga arie a complexului Decea Mureşului - Bodrogkeresztur, dar elementele unui asemenea proces au fost sesizate şi în Transilvania. Grupa de pe Tisa mijlocie şi cea superioară, unde se află aria culturii Bodrogkeresztur propriu-zisă, şi grupa transilvăneană, aceea a culturii numite acum Decea Mureşului, formează o mare unitate culturală, dar în interiorul lor există evidente particularităţi locale.

Evoluţia culturii Decea Mureşului începe aproximativ de pe la sfârşitul perioadei a III-a a culturilor neolitice de pe restul teritoriului României şi se desfăşoară de-a lungul celei de-a patra perioade a acestora, iar pe alocuri, ea pătrunde şi în perioada de tranziţie spre epoca bronzului, fiind parţial sincronică subperioadelor Va şi Vb. Aşezările comunităţilor omeneşti se găsesc tot în apropierea apelor, cu mici excepţii.

Se înmulţesc uneltele de silex şi de piatră având o mare răspândire lamele-cuţite de silex, care apar obişnuit în morminte. Cuprul este folosit de data aceasta foarte frecvent, ceea ce dovedeşte că în acea vreme a fost utilizat cuprul nativ local. Din aramă se fac unelte, printre care şi securi cu două tăişuri, şi sule, precum şi podoabe (perle, coliere). Purtătorii acestui mare complex cultural din România şi Ungaria au răspândit, paralel cu obiectele de cupru, cele dintâi podoabe de aur în aceste părţi ale Europei. Aurul era procurat din nisipurile aurifere ale râurilor din Transilvania. Obiectele erau lucrate cu ciocanul din foaie sau sârmă de aur.

În Ungaria se cunosc din vremea acestei culturi pumnale de aramă, cu lama triunghiulară. La Decea este documentat tipul de măciucă de piatră dură cu patru lobi îngroşaţi. Ca forme principale de vase de lut, amintim ceştile cu două torţi supraînălţate, care oferă puternice asemănări cu cele din complexul de la sud de Carpaţi şi Dunăre Sălcuţa-Krivodol-Bubanj-Gumelniţa, vase aşa-numite „pentru lapte”, cu corpul bombat şi gât înalt prevăzut cu două tortiţe, dezvoltate din cele locale din perioada Tisa II, precum şi străchini adânci emisferice, ca acele, descoperite la Decea în mai multe exemplare.

Ritul de înmormântare era inhumaţia, în poziţie chircită. La Decea au fost săpate 15 morminte plane cu schelete chircite şi date cu ocru roşu. Într-un mormânt apare „mama cu copilul”. În două cazuri s-a constatat practicarea trepanaţiei, probabil cu scop mai degrabă magico-religios decât curativ. Purtătorii culturii Decea Mureşului au avut suficiente cunoştinţe tehnologice, ca să poată practica pentru prima dată în acele părţi ale Transilvaniei, metalurgia aramei şi tehnica extragerii şi prelucrării aurului local. Cimitirul de la Decea datează dintr-o fază mai târzie a acestei culturi, când influenţele răsăritene începuseră să se manifeste şi în centrul Transilvaniei şi când, în alte zone, se şi formaseră culturile Baden (Pecel) şi Coţofeni.

Check Also

Cultura ceramicii pictate de tip Petreşti

Încă demult se cunoşteau în Transilvania centrală şi vestică resturi de ceramică pictată, fină, executată …

Cultura dacică în secolele I î.Hr. şi I d.Hr.

Vorbind de cultura dacică, înţelegem să expunem în paginile ce urmează nu atât aspectul ei …

Cultura în vremea feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Săpăturile arheologice recente au scos la iveală urme de cultură românească încă din veacul al …

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Problemele culturii româneşti capătă în cursul secolului al XVII-lea o complexitate tot mai mare, datorită …

Cultura greco-romană în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

Transformările economice şi politice prin care a trecut Dobrogea sub stăpânirea romană au determinat o …