Cultura ceramicii pictate de tip Petreşti

Încă demult se cunoşteau în Transilvania centrală şi vestică resturi de ceramică pictată, fină, executată în tehnica superioară a pictării înainte de ardere, a căror atribuire unui complex cultural a fost multă vreme incertă, din pricina lipsei unor cercetări şi mai ales a unor săpături sistematice.

Mai târziu precizându-i-se mai îndeaproape caracteristicile, aria de răspândire şi poziţia cronologică, i s-au dat diferite nume: „ceramica pictată central-transilvăneană”, „ceramica pictată vest-românească” şi „ceramica pictată vest-dacică”. Pentru simplificare, este mi potrivit să i se spună cultura Petreşti, după numele satului de lângă Sebeş unde s-a descoperit o aşezare tipică pentru această cultură.

O analiză mai atentă a materialelor descoperite, ca şi rezultatele stratigrafice obţinute într-o serie de sondaje din apropierea oraşelor Alba Iulia şi Sebeş arată că straturile aparţinând acestei culturi suprapun pe acelea ale culturii Vinca-Turdaş. Aceasta este situaţia atât - în vechile săpături de la Turdaş, cât şi în sondajele de la Lumea Nouă (Alba Iulia), Tărtăria (lângă Orăştie) şi altele - toate pe valea Mureşului.

Deoarece cea mai mare parte a ceramicii pictate din Banat şi Crişana trebuie atribuită culturii Criş-Starcevo, zona de răspândire a culturii Petreşti cu ceramică pictată trebuie restrânsă mai ales la centrul Transilvaniei, într-un teritoriu axat în linii generale pe valea Mureşului şi pe văile afluenţilor săi principali - înaintând totuşi spre răsărit destul de departe în bazinul Târnavelor şi la sud de Olt.

Sondajele amintite de pe valea Mureşului par a fi arătat de altfel că între această cultură şi cultura Criş-Starcevo a existat o legătură organică. Într-adevăr, în aşezarea de la locul numit Lumea Nouă, ca şi în aceea de la Tătăria, în nivelul inferior apar resturi tipice pentru cultura Turdaş-Vinca amestecate cu fragmente ceramice de tip Criş-Starcevo. În schimb, ceramica aparţinând culturii Petreşti se găseşte în mod sporadic în nivelurile mijlocii şi mai numeroasă în nivelurile superioare şi este de altă factură decât aceea de tip Criş-Starcevo.

Dacă observaţiile de până acum vor fi confirmate prin săpături viitoare pe o scară mai amplă într-una sau alta dintre aşezările transilvănene, va trebui să admitem că cultura Petreşti s-a născut treptat şi organic din cultura Vinca-Turdaş, de la care a preluat ceramica pictată, moştenită de aceasta de la cultura Criş-Starcevo, deoarece ceramica pictată este întâlnită în Transilvania şi în cursul dezvoltării fazei Turda-Vinca I.

Această specie a devenit precumpănitoare şi a ajuns astfel să constituie nota dominantă a noii culturi. În felul acesta se poate vorbi de o anumită continuitate din ultima fază Criş-Starcevo. Noua cultură pare a fi avut o viaţă destul de lungă şi a dăinuit până când teritoriul şi uneori chiar aşezările ei au fost ocupate de cultura Coţofeni. Pe de altă parte, despre cultura Petreşti nu se pot da prea multe detalii, tocmai din lipsa cercetărilor sistematice.

Aşezările se aflau ca de obicei pe malul râurilor sau în apropiere de izvoare bogate, dar nu pe înălţimi prea dominante, şi uneori în peşteri. Elementele mai concludente pe baza cărora ne putem face o imagine asupra acestei culturi materiale sunt legate de ceramică. În cadrul acesteia, vasele pictate sunt tipice, deşi desigur nu toată olăria a fost decorată cu ornamente pictate.

Pasta este foarte fină, arderea bună a dat pereţi cu rezonanţă, iar suprafeţele au fost acoperite cu un înveliş fin de diferite nuanţe (roşu şi portocaliu). Motivele sunt pictate în special în culoare neagră - dar şi cu roşu şi alb - aşa încât avem aci bicromie şi policromie. Decorul are un caracter geometric - în benzi liniare, meandre, spirale etc. Alături de cei amica pictată, se găseşte şi ceramică mai grosolană, ca şi o specie fină fără ornamente pictate.

Restul inventarului acestei culturi materiale nu este bine cunoscut, deoarece în săpături nu s-au putut deosebi până acum obiectele ce aparţin acestei culturi de acelea ale celorlalte culturi. Totuşi nu este nici o îndoială că triburile de la care ne-au rămas resturile acestei culturi materiale aparţineau unei populaţii sedentare, care se îndeletnicea în primul rând cu cultivarea primitivă a plantelor şi cu creşterea animalelor. În ceea ce priveşte obiceiurile lor de înmormântare, nu ştim încă nimic, deoarece până acum nu s-au descoperit morminte care să le poată fi atribuite cu siguranţă. Este însă probabil că morţii erau înhumaţi.

Din punct de vedere al etapelor de dezvoltare, pornind de la concluziile la care s-a ajuns pe baza restrânselor sondaje de până acum, s-ar putea eventual distinge două faze: una de formare, în cadrul culturii Turdaş-Vinca, când s-ar putea vorbi mai degrabă de o specie ceramică şi nu atât de o cultură de sine stătătoare; şi în al doilea rând o fază de dezvoltare proprie, posterioară în orice caz culturii Turdaş din Transilvania.

Descoperirea unui fragment de ceramică cu pictură de tip Petreşti la Gumelniţa (în stratul A = faza A2 sau II a acestei culturi), apoi numeroase străchini carenate, decorul pictat cu grafit şi alte elemente din cultura Petreşti, tipice pentru fazele vechi ale culturii Gumelniţa şi Sălcuţa, ne îndreptăţesc să considerăm cultura Petreşti drept contemporană cu faza Gumelniţa II.

Pe de altă parte, dacă prin cercetările viitoare se va putea stabili şi existenţa unei faze mai vechi a culturii Petreşti, atunci va trebui să se admită că ea a fost unul dintre factorii care au jucat un anumit rol în procesul de formare a culturii Cucuteni-Ariuşd prin transmiterea tehnicii fine a picturii înainte de ardere. Faptul că cele mai răsăritene aşezări conţinând resturile culturii Petreşti sunt situate într-o zonă vecină aceleia ocupate în sud-estul Transilvaniei de cultura Ariuşd-Cucuteni poate constitui încă un argument în sprijinul acestei interpretări.

Check Also

Cultura dacică în secolele I î.Hr. şi I d.Hr.

Vorbind de cultura dacică, înţelegem să expunem în paginile ce urmează nu atât aspectul ei …

Cultura în vremea feudalismului timpuriu pe teritoriul României

Săpăturile arheologice recente au scos la iveală urme de cultură românească încă din veacul al …

Cultura în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea

Problemele culturii româneşti capătă în cursul secolului al XVII-lea o complexitate tot mai mare, datorită …

Cultura greco-romană în Dobrogea în secolele I-III d.Hr.

Transformările economice şi politice prin care a trecut Dobrogea sub stăpânirea romană au determinat o …

Cultura în ţările române până în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea

Veacul al XVII-lea şi începutul celui următor înscriu unele realizări de importanţă deosebită în cultura …