Craiova în timpul insurecţiei antifasciste

La Flotila 3 bombardament a fost organizat un grup de patrioţi condus de comunistul Manole Bodnăraş. Acest grup a răspândit manifeste şi a organizat sabotaje la avioanele germane. Membrii grupului de patrioţi de la Flotila 3 bombardament au procurat grenade, pistoale şi alt armament, iar grupul era pregătit spre a putea acţiona, la ordin, asupra comandamentului şi unităţii de aviaţie germane din localitate.

Promptitudinea şi spiritul de sacrificiu cu care au fost îndeplinite ordinele de luptă stabilite prin planul insurecţional au pus de la bun început unităţile hitleriste de pe teritoriul Olteniei - destul de puternice ca număr şi tehnică de luptă - în impasibilitatea de a riposta, fiindu-le anihilate forţa de şoc şi planul de a se concentra pe un aliniament fortificat în vederea rezistenţei.

La Craiova staţionau peste 1.500 de ofiţeri şi soldaţi germani, iar în zonă circa 5.000, un efectiv ce putea deveni periculos pentru desfăşurarea luptelor de eliberare a oraşului. Unităţile militare româneşti au trecut, împreună cu detaşamentele înarmate ale formaţiunilor de luptă patriotică şi cu populaţia civilă, la urmărirea şi dezarmarea unităţilor germane, care îşi căutau căi de repliere şi retragere, în scopul de a scăpa de captivitate şi mai ales pentru a face joncţiunea cu flota de pe Dunăre şi cu armatele din Bulgaria şi Iugoslavia. Multe fapte amintesc de eroismul grupului de militari patrioţi de la Flotila 3 de bombardament din Craiova.

Una din cele mai importante acţiuni ale grupului de militari patrioţi a fost aceea din ziua de 26 august când, cu numai 300 de ostaşi, au reuşit să oprească infiltrarea spre oraş a unei puternice coloane germane, iar în cele din urmă, sprijiniţi de populaţie, s-o dezarmeze şi să captureze o mare cantitate de armament, muniţii şi tehnică-militară.

Aria rezistenţei şi a luptei împotriva armatelor hitleriste s-a extins în zeci de localităţi, mai ales în cele de-a lungul Dunării - Corabia, Bechet, Calafat, Cetate, Turnu Severin, Orşova - în trecătorile de pe valea Oltului şi Jiului, pe principalele artere ale şoselelor naţionale şi căi ferate.

Sunt semnificative pentru acele momente de puternică efervescenţă socială şi de ură faţă de armatele germane cotropitoare chemările lansate de către organele locale de partid, de Comandamentul gărzilor patriotice şi de o serie de organizaţii democratice, precum şi conţinutul literaturii patriotice difuzate în rândurile populaţiei craiovene şi celei din întreaga Oltenie.

Anihilarea forţelor hitleriste din Craiova a dat posibilitatea comandamentului Corpului I teritorial să dispună ca batalioanele de recruţi ale Diviziei a II-a, dispersate în satele din jurul oraşului, să fie dirijate spre Dunăre, pentru a opri scurgerea navelor germane, care se retrăgeau din josul fluviului, şi a împiedica o eventuală debarcare a inamicului dinspre Bulgaria şi Iugoslavia. O parte din batalioane s-au îndreptat spre Calafat, iar restul spre Cetate.

O zi mai târziu, la nord-vest de Craiova, în comuna Coţofeni, Batalionul 8 de instrucţie şi reparaţii auto a interceptat o unitate motorizată germană ce se îndrepta spre Gura Văii. Operând rapid şi cu energie, soldaţii români au dezarmat unitatea motorizată germană, făcând numeroşi prizonieri şi capturând 30 de vehicule. Concomitent au avut loc acţiuni de nimicire, dezarmare şi capturare a unităţilor inamice ce se scurgeau spre Turnu Severin sau staţionau în diferite localităţi ale Olteniei.

Acţiunile rapide, energice ale armatei şi gărzilor patriotice din Oltenia au dus la eliberarea întregului teritoriu al regiunii, încă din primele zile ale insurecţiei. La 27 august, generalul Marin Manafu raporta: „În urma acţiunilor trupelor noastre, duse pentru dezarmarea trupelor germane, întreg teritoriul Corpului I teritorial a fost eliberat de trupele germane, afară de sectorul cuprins între Gura Văii şi Orşova”, unde rezistenţa hitleriştilor a continuat şi după această dată.

Astfel, unităţile Corpului I teritorial au lichidat rapid rezistenţa trupelor hitleriste din Oltenia, au împiedicat realizarea planului de concentrare a trupelor germane în zona Orşova - Turnu Severin, au despresurat şi eliberat defileurile Carpaţilor şi au dejucat încercările de debarcare la nord de Dunăre a unităţilor inamice. Întreaga zonă a fost eliberată cu forţe proprii, astfel încât, armatele sovietice, care au ajuns în Craiova, în prima decadă a lunii septembrie, au beneficiat din plin de posibilitatea unei înaintări rapide spre frontierele Bulgariei şi Iugoslaviei.

Dând glas voinţei populaţiei oraşului, dorinţei locuitorilor de a contribui la opera de curăţire a teritoriului de ocupanţi, şefii partidelor politice din Blocul Naţional Democrat s-au prezentat la 27 august la Comandamentul Corpului I teritorial cerând „a se lua în considerare organizarea gărzilor naţionale pentru care au elemente pregătite, însă le lipsesc armament şi echipament”.

Contribuţia maselor largi la insurecţie a cunoscut, pe lângă lupta cu arma în mână, numeroase alte forme ca de pildă: ocuparea şi asigurarea securităţii instituţiilor de stat, paza unor întreprinderi, a depozitelor de armament şi altele. Muncitorii, înfruntând greutăţi de tot felul, au continuat să lucreze sub ameninţarea bombardamentelor inamicului pentru asigurarea energiei electrice, a apei şi a pâinii atât de necesare populaţiei şi armatei.

La fel ca în întreaga ţară, şi în Craiova victoria insurecţiei naţionale armate, antifascistă şi antiimperialistă din august 1944 a declanşat un suflu nou de energie şi speranţe, un adevărat torent revoluţionar, al cărui sens, vizând transformări radicale în viaţa social-economică şi politică a ţării, nu a mai putut fi oprit.

Check Also

Craiova – bănie şi oraş medieval

La sfârşitul secolului al XVI-lea se desfăşura un puternic comerţ de tranzit, iar vama de …

Craiova la începutul revoluţiei populare din 1944-1947

În numerele sale din decembrie 1944 şi ianuarie 1945, ziarul „Înainte” îşi informa cititorii despre …

Craiova în preajma Unirii Principatelor

Craiova se înscria printre principalele oraşe ale ţărilor române ca o forţă activă pentru propăşirea …

Organizarea muncitorimii din Craiova în timpul revoluţiei populare din 1944-1947

La Craiova, primul popas în direcţia organizării muncitorimii în întreprinderi l-a marcat constituirea unor comitete …

Craiova pe drumul dezvoltării învăţământului superior

Îndeplinirea prevederii programatice a revoluţiei din 1848 (cuprinsă în Proclamaţia de la Islaz), crearea unei …