Copilul-ţap, de John Barth (comentariu literar, rezumat literar)

John Barth (27 mai 1930, Cambridge, Maryland, Statele Unite) - scriitor.

  • Titlul original: Giles Goat-Boy sau The Revised New Syllabus
  • Prima ediţie: 1966, de Doubleday (New York)

Copilul-ţap începe cu exprimarea îndoielilor diferiţilor editori (o reflectare a variatelor lor stări de deteriorare mintală) şi o falsă scrisoare care a fost ataşată acestui manuscris orfan - dacă nu chiar sumbru.

Activitatea editorială este numai una din multiplele ţinte ale geniului comic-vitriolic al lui Barth. Celelalte sunt tehnologia, moravurile sexuale, extremismul şi ideea barbarului nobil. Romanul este năucitor şi profan, un carusel licenţios plin până la refuz cu un umor sec la fel de dens ca şi proza academică pe care o ia în derâdere.

Naraţiunea se referă la călătoria lui Billy Bockfuss, un copil salvat din burta unui supercomputer şi crescut la ţâţa unei capre. Odată cu turbulenţele adolescenţei, Billy devine ambivalent, nedorind să renunţe la frumoasa lui condiţie de capră, pentru a deveni o fiinţă umană dubioasă, păroasă în toate locurile nepotrivite.

Dar caprele nu îi oferă nici un răspuns la frământările sale, iar necesităţile sale sunt la fel de implacabile ca şi primăvara. Începe să trăiască precum un om, mai întâi sub numele de George Studentul, în final devenind mesianicul George Eroicul Mare Preceptor, salvatorul Noului Colegiu Tammany.

Într-o reluare, abundând în folosirea ciudată a cuvintelor şi neologisme, a miturilor şi legendelor umanităţii - de la Noul Testament la nimicitoarele politici ale Războiului Rece - întregul limbaj este viciat, transmutat, un fel de patois de terminologie academică transformată în lingua franca.

Campusul universitar devine un microcosmos al întregii lumii: partea de est a campusului este Uniunea Sovietică, Marele Fondator este Dumnezeu Atotputernicul, copulaţia este exerciţiul prin care începe totul, iar Enos Enoch este Isus Hristos.

Expresii academice sunt folosite colocvial; „a trânti” este o vulgaritate cu întrebuinţări multiple (ca în „trânteşte-o” sau „această poartă trântită”). În mâinile lui Barth naraţiunea devine ceva viu, ca electricitatea. Este atât o satiră, cât şi o sărbătoare a limbii, cu fraze asemănătoare unor suculente bucăţi de acadea: copioase, delicioase, gata de savurat. Nu cred că seamănă cu vreo carte pe care aţi citit-o până acum.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …