Constantin Negruzzi, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Introducerea la scrierile lui Constantin Negruzzi a fost publicată pentru întâia oară în „Convorbiri literare”, nr. 1 din 1 aprilie din 1872, apoi în fruntea volumului de scrieri ale acestuia, apărut la Socec în 1873, fiind reprodusă şi în volumul Proză, 1876. Autograful se află în manuscrisul nr. 4.910.

Aflând de moartea vechiului său prieten, alături de care în 1840 se aflase, împreună cu Mihail Kogălniceanu, la conducerea teatrului din Iaşi, Vasile Alecsandri este profund îndurerat. „Când am văzut pentru ultima oară pe părintele d-tale - îi scria el lui Iacob Negruzzi în septembrie 1868, exprimându-şi regretul şi preţuirea pentru cel dispărut - am rămas sub o impresie foarte amară [...]. Şi încă când am aflat că s-au săvârşit din viaţă, am fost cuprins de o tristeţă adâncă, căci e trist de-a vedea restrângându-se cercul contimporanilor tăi. E dureros de a-ţi perde amicii cu care ai petrecut în tinereţe, ai lucrat la renaşterea unei ţări iubite şi te-ai deprins a-i preţui. Costaki Negruzzi este un nume scump României şi va rămâne în pleiada pionerilor intelectuali ai neamului nostru”.

În continuare, el aprobă ideea lui Iacob Negruzzi de a publica operele complete ale tatălui său: „aplaud cu bucurie hotărârea ce ai luat de a aduna toate operile părintelui d-tale spre a le publica într-o ediţie complectă, şi în curând ţi-oi comunica un manuscript al său [...], însă cu condiţia ca să mi-l înapoiezi după ce vei scoate o copie, căci ţin foarte mult a-l păstra ca un autograf preţios şi ca un suvenir iubit” (conferă Vasile Alecsandri, Scrisori).

Vasile Alecsandri

Curând după aceea Iacob Negruzzi găseşte şi un editor pentru operele tatălui său în persoana lui Socec şi-l solicită pe Alecsandri să scrie o prefaţă la această ediţie. În anul următor, Socec se angaja să publice şi operele complete ale lui Alecsandri, a căror tipărire însă va merge mult mai încet decât aceea a scrierilor lui Negruzzi.

Nu ştim exact când începe Alecsandri să scrie prefaţa. Până în ianuarie 1872 însă, când aminteşte iarăşi de ea, era gata scrisă. Între timp, creaţia sa literară se îmbogăţeşte cu multe dintre pasteluri, cu romanul rămas neterminat, Dridri, cu alte câteva scrieri, aproape un an, din noiembrie 1869 până în august 1870, fusese plecat în Franţa, împlinise 50 de ani.

Adevărat studiu al unei generaţii şi al unei epoci întregi, prefaţa la scrierile lui Costache Negruzzi a dat naştere şi altor evocări scrise în aceeaşi perioadă Vasile Porojan, Mărgărita etc. (conferă şi G.C. Nicolescu, Viaţa lui Vasile Alecsandri).

Costache Negruzzi

Abia întors la Mirceşti, după ce petrecuse sărbătorile la Iaşi, la 8 ghenar 1872 Alecsandri îl înştiinţa pe Iacob Negruzzi: „... sper să mă apuc de condei cu amândouă mâinile, iar până atunci voi căta a termina prefaţa şi a ţi-o trimite” (Vasile Alecsandri, Scrisori).

Probabil că aceasta era aproape gata sau Alecsandri se aşterne la treabă cu atâta râvnă încât peste 4 zile, la 12 ghenar, o trimitea lui Iacob Negruzzi: „Iată prefaţa promisă pentru volumul operelor părintelui d-tale. Am descris în ea timpul de acum 30 de ani în care Costache Negruzzi a compus cele mai frumoase din Păcatele tinereţilor, timp de hasmodie şi de sterilitate literară.

Operele create în asemine epohă au un merit mult mai strălucit decât acele ce se nasc în mijlocul unei societăţi dezvoltate. Gloria lui Costache Negruzzi este dar mai bine dobândită.” Necunoscând în amănunţime viaţa prietenului său, Alecsandri îl ruga pe fiul acestuia să completeze datele biografice: „Sunt unele notiţe biografice care mi-au lipsit şi pe care le-am negligeat. Ar fi deci nimerit ca d-ta să adaugi câteva note complectătoare în privirea anului naşterei şi a morţei amicului meu. Asemine în privirea diverselor esiluri ce a suferit sub domnia lui A. Sturdza” (conferă Vasile Alecsandri, Scrisori).

Două zile mai târziu, la 14 ghenar, era preocupat să-i atragă atenţia lui Iacob Negruzzi ca prefaţa „să se publice neîntreruptă, prin urmare te rog să o publici în nr. 1 al anului VI” - ceea ce s-a şi întâmplat. Peste alţi câţiva ani, înştiinţat de fiul lui Costache Negruzzi că se afla la moşia Trifeşti, Alecsandri evoca iarăşi, înduioşat, figura vechiului său prieten, într-o scrisoare datată Mirceşti, 12 aprilie 1878:

„Mă bucur că te ştiu la ţară, la moşia părintească, Trifeşti, unde am fost odată cu mult regretatul părintele d-tale şi unde mi se pare că am împuşcat pe jumătate un iepure şchiop. Grădina pe atunci era plină de flori şi în mijlocul ei se înălţa un copac sub al cărui frunziş am băut multe cafele turceşti, precum se obicinuia pe acel timp, ce era mult mai oriental în obiceiuri decât timpul de astăzi. Negruzzi întrunea calităţile de bun vână-tor, de mare amator de flori şi de foarte plăcut povestitor, încât cu vie mulţumire şi vie înduioşare îmi aduc aminte de zilele ce am petrecut cu el pe malul Prutului, la anul mântuirii 1840. Sunt 38 de ani de-atunci!!!” - exclamă el uimit de trecerea timpului.

Însărcinat de Academie să facă biografia lui Costache Negruzzi, Alecsandri avea intenţia să reînvie încă o dată chipul celui dispărut, pentru unele date adresându-se tot lui Iacob Negruzzi (conferă scrisoarea datată Mirceşti, 16 ianuarie 1881 în Vasile Alecsandri, Scrisori), dar, nu se ştie din ce cauze lucrarea nu s-a mai făcut.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …