Constantin Dimitriade

Constantin Dimitriade (1831, Bucureşti - 10 martie 1885, Bucureşti) - traducător şi autor dramatic.

Fire aventuroasă, Dimitriade părăseşte repede şcoala şi după ce uceniceşte la un tapiţer, pleacă din ţară cu o trupă italiană de circ. Ajuns în Italia, se îmbarcă mai întâi ca elev marinar, angajându-se apoi ca hamal, matelot, chelner pe mai multe vapoare, translator la Atena, voiajor comercial prin Marsilia, Paris şi Londra. Se întoarce acasă în 1848, intră pentru o vreme în trupa de teatru a lui Costache Caragiali, joacă la Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi, unde devine, în 1864, primul profesor de declamaţie al Conservatorului.

Concesionându-i-se în 1866 Teatrul cel Mare din Bucureşti, parcurge o etapă dificilă, din care iese ruinat, cu nervii zdruncinaţi. Se retrage din teatru în 1880, după ce se mobilizase totuşi spre a înfiinţa, împreună cu alţii, Societatea Dramatică a Actorilor din Bucureşti. Din nou tapiţer, chinuit de boala de nervi, se sinucide. Actriţa Aristizza Romanescu este fiica lui dintr-o primă căsătorie, iar poetul Mircea Demetriade, fiu dintr-o altă căsătorie.

Dimitriade a fost o personalitate a scenei româneşti: actor remarcabil, specializat în roluri de tirani şi intriganţi, director de scenă exigent, promotor al repertoriului original, pledant pentru ameliorarea situaţiei actorilor şi a instituţiei teatrale. Ca şi alţi actori, scrie ori traduce piese de teatru. Trei drame, Fraţii din munte (1856, în colaborare cu Eugeniu Carada), Virtutea străbună (1864) şi Blestemul (1870), afirmă cu exaltare gloria trecutului, sacrificiul măreţ întru dreptate. Într-o atmosferă apăsat romantică, la care participă şi sceneria foarte complicată ori maniera discursiv-patetică a dialogului, distinctive apar câteva personaje chinuite de vinovăţie, de îndoială, anticipând ceva din Viforul lui Delavrancea.

În tălmăcirea lui Dimitriade au fost reprezentate mai multe melodrame: Căpitanul negru de V. Sejour, Don Juan de Marana de Alexandre Dumas, Lucrătorii de E. Manuel, Acrolatul de Octave Feuillet, Ludovic al XI-lea de Casimir Delavigne etc. Tot el a revizuit o traducere a lui Toma Bagdat, Othello sau Maurul din Veneţia de Shakespeare, după versiunea lui Alfred de Vigny, şi a transpus în româneşte un Curs de declamaţiune al lui Vicente Joaquim Bastus.

Opera literară

  • Fraţii din munte (în colaborare cu Eugeniu Carada), Bucureşti, 1856;
  • Virtutea străbună, ediţia II, Bucureşti, 1864;
  • Blestemul, Bucureşti, 1870.

Traduceri

  • Vicente Joaquim Bastus, Curs de declamaţiune, Bucureşti, 1867;
  • Paul Meurice, Cavalerii spiritului. Cesara, Bucureşti, 1869;
  • Alexandre Dumas-fiul, Bărbatul-femeia, Bucureşti, 1872;
  • Tiruvalluva, Cartea datoriilor, Bucureşti, 1876.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …