Constantin Diaconovici-Loga

Constantin Diaconovici-Loga (1 noiembrie 1770, Caransebeş, judeţul Caraş-Severin - 28 noiembrie 1850, Caransebeş) - cărturar şi traducător.

Se trăgea dintr-o familie originară din Oltenia (bunicul, Vasile Diaconu Loga, zugrav de biserici, venind de la Tismana împreună cu 50 de familii, întemeiau, lângă Vîrşet, în satul Srediştea Mare, şi o şcoală în care preda „măiestria zugrăviei”; tatăl, Gheorghe, îşi va transforma numele în Diaconovici). Diaconovici-Loga a învăţat la Caransebeş şi Lugoj. După studii de drept la Pesta, este translator la magistratura oraşului, revizor şi corector al cărţilor româneşti în Tipografia Universităţii de la Buda. Îl suplineşte un timp pe Petru Maior, cenzor la Buda, şi îl ajută să editeze Istoria pentru începutul românilor în Dachia.

Prin strădaniile sale, în 1808 s-a deschis prima şcoală a coloniei române din Pesta; aici a fost, până în 1812, învăţător. Cantor la biserica ortodoxă din Buda, introduce serviciul religios în limba română. Din 1812, timp de 18 ani, a fost profesor la Şcoala Normală din Arad, director, din 1830, al şcolilor româneşti şi sârbeşti de pe teritoriul regimentelor de graniţă bănăţene şi unul dintre organizatorii învăţământului în limba română din Banat.

Activitatea sa de cărturar iluminist rămâne legată de răspândirea culturii în limba română. Diaconovici-Loga este alcătuitor şi traducător de manuale şi cărţi de cult (Octoih sau Catavasier, Buda, 1826, reeditat în 1829 şi 1846; Viaţa domnului Isus Hristos... acum întâia oară din Sfânta Scriptură tradusă şi cu învăţături moraliceşti întocmită, 1831; Tâlcuiala evangheliilor, Buda, 1835; Epistolariul românesc, 1841), al unui îndreptar ortografic (Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, 1818) şi al unei gramatici.

Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor (1822), una dintre primele gramatici româneşti, depăşeşte prin semnificaţie cadrul unui simplu instrument de studiu, fiind o pledoarie pentru limba naţională. Autorul ei încearcă să propună, cu destule stângăcii, o terminologie gramaticală românească, derivând formaţiuni noi din rădăcini latine.

Chemare la tipărirea cărţilor româneşti şi versuri pentru îndreptarea tinerilor (1821) conţine un adevărat program de luminare a neamului prin cultură. Se cer şcoli, cărţi, bărbaţi luminaţi. O înştiinţare, apărută în „Foaie pentru minte, inimă şi literatură” din 1842, îl menţionează pe Diaconovici-Loga ca autor al unor lucrări în manuscris ce ieşeau din sfera didactică, fără a trăda interesul instructiv-educativ: Istoria romanilor de la zidirea Romei, Istoria Biblia, o traducere din Plutarh (Plutarh pentru educaţia sau creşterea pruncilor) şi romanul Belisarie, tălmăcit din Marmontel. Soarta acestor lucrări nu este cunoscută.

Opera literară

  • Ortografia sau dreapta scrisoare pentru îndreptarea scriitorilor limbii române, Buda, 1818;
  • Chemare la tipărirea cărţilor româneşti şi versuri pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1821;
  • Gramatica românească pentru îndreptarea tinerilor, Buda, 1822; ediţie îngrijită şi prefaţă de Olimpia Şerban şi Eugen Dorcescu, Timişoara, 1973.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …