Constantin Crişan

Constantin Crişan (21 noiembrie 1939, Târgu Neamţ, judeţul Neamţ - 29 octombrie 1996, Bucureşti) - sociolog, critic şi istoric literar. Este fiul Ecaterinei (născută Rogin) şi al lui Aurel Crişan, inginer geometru. A absolvit în 1956 Liceul „Petru Rareş” din Piatra Neamţ, şi în 1960 Facultatea de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi. Debutează în 1961 în revista „Limbă şi literatură”, cu studiul Contribuţii la cunoaşterea limbii şi stilului lui Tudor Arghezi.

În 1974 devine doctor în filologie cu teza Preliminarii la o sociologie a literaturii comparate. A îndeplinit numeroase funcţii: profesor la Urziceni (1960-1963), corespondent la Institutul Român pentru Relaţii Culturale cu Străinătatea (1964-1967), redactor la Radiodifuziune, şef al redacţiei literare a Televiziunii (1967-1970), redactor la „Revue roumaine”. A colaborat la „Steaua”, „România literară”, „Contemporanul”, „Viaţa româ­nească”, precum şi la câteva publicaţii din străinătate, unde şi-a pus în evidenţă disponibilităţile atât pentru critica şi istoria literară, estetică şi sociologică, cât şi pentru poetică, stilistică sau literatură comparată.

Debutul editorial din 1969, Literatura română în lume (în colaborare cu Victor Crăciun), nu lăsa să se întrevadă nimic din preocupările ulterioare ale lui Crişan. Riguros, aproape statistic, se inventariau aici autori români şi titluri de opere intrate, prin traduceri, în circuitul universal; un util instrument de lucru, ce ar fi meritat o „aducere la zi”. În Ieşirea din metaforă (1972), amplu studiu de poetică, sunt analizate creaţiile lirice ale câtorva scriitori de excepţie (Lucian Blaga, George Bacovia, Nichita Stănescu, Marin Sorescu, Ana Blandiana, Cezar Baltag etc.), apelându-se la studiile lui Roman Jakobson şi Roland Barthes pentru a le fi descifrate „codurile” poetice.

Ca sociolog literar, Crişan începe să se manifeste din 1972, cu Eseu despre personalitate, continuând prin Confesiuni esenţiale (1977), Nostalgia comunicării (1978), Conversaţii de bunăvoinţă. Eseu despre adevăruri uitate (1980), Sociologie şi bioestetică (1987) şi Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare (1989). Reţin atenţia notaţiile despre raportul dintre receptor şi creator, dintre reacţia lectorului neavizat şi a celui superavizat în faţa operei de artă sau conotaţiile la imponderabilele ce pot afecta succesul unei creaţii artistice.

Devotat câtorva personalităţi ale literaturii române, cărora le-a alcătuit ediţii (Alexandru Claudian, Urmuz, Nichita Stănescu, Horia Groza), admirator al unor scriitori străini (Robert Escarpit, Victor Sivetidis, Jean Coutsocheras, Ahile Emilianides), dar şi al câtorva conaţionali (Mircea Dinescu, Nichita Stănescu), traduşi de el singur sau în cola­borare, Crişan este şi autorul unui Memorial invers (1976), jurnalul unei călătorii prin Cipru, Tunisia, Olanda şi Franţa. Vocaţia pedagogică şi-a manifestat-o nu doar la catedră, ci şi în Sinteze de literatură română (I-II, 1974-1978), culegeri pentru liceu şi bacalaureat, pe care le-a coordonat.

O notă aparte în contextul creaţiei sale aduce eseul Eminescu versus Dumnezeu, apărut postum, în 1999. Subintitulat Blestemul în genunchi, el se constituie ca o patetică (şi nu rareori polemică) discuţie privind „religiozitatea lui Eminescu, a geniului răzvrătit nu numai la nivelul umanului, al socialului, ci în absolut” (Zoe Dumitrescu-Buşulenga).

Opera literară

  • Literatura română în lume (în colaborare cu Victor Crăciun), prefaţă de Pierre de Boisdeffre, Bucureşti, 1969;
  • Ieşirea din metaforă, Bucureşti, 1972;
  • Eseu despre personalitate, Bucureşti, 1972;
  • Memorial invers, Bucureşti, 1976;
  • Confesiuni esenţiale, Bucureşti, 1977;
  • Nostalgia comunicării, Cluj Napoca, 1978;
  • Conversaţii de bunăvoinţă. Eseu despre adevăruri uitate, Bucureşti, 1980;
  • Sociologie şi bioestetică, Bucureşti, 1987;
  • Repere pentru o sociofenomenologie a valorii literare, Bucureşti, 1989;
  • Eseu despre moartea viguroasă. 13 epistole către Dumnezeu, postfaţă de Nicolae Ţone, Bucureşti, 1996;
  • Eminescu versus Dumnezeu sau Blestemul în genunchi, prefaţă de Zoe Dumitrescu-Buşulenga, Bucureşti, 1999.

Ediţii

  • Alexandru Claudian, Senin, introducerea editorului, Bucureşti, 1972;
  • Urmuz, Pagini bizare, Bucureşti, 1983;
  • Nichita Stănescu, Frumos ca umbra unei idei, Bucureşti, 1985; Cărţile sibiline - Poezii inedite, Bucureşti, 1995;
  • Horia Groza, Poezii, cronici literare, eseuri, Bucureşti, 1996 (în colaborare cu Horia Ion Groza).

Traduceri

  • Robert Escarpit şi colectiv, Literar şi social, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1974;
  • Victor Sivetidis, Dumneavoastră, Românie, Bucureşti, 1975 (în colaborare cu Georgeta Caba şi Mircea Ciobanu);
  • Robert Escarpit, De la sociologia literaturii la teoria comunicării, prefaţa traducătorului, Bucureşti, 1980;
  • Jean Coutsocheras, Cu aripa şi tridentul, prefaţă de Romul Munteanu, Bucureşti, 1980 (în colaborare cu Andreas Rados);
  • Ahile Emilianides, Povestiri cipriote, prefaţă de Virgil Cândea, introducerea traducătorului, Iaşi, 1982 (în colaborare cu Sanda Chiose-Crişan);
  • Mircea Dinescu, A votre disposition, prefaţă de Romul Munteanu, Bucureşti, 1982 (în colaborare cu Marc Rombaut);
  • Eugen Cizek, Secvenţă romană, prefaţă de Emil Condurachi, Bucureşti, 1986 (în colaborare cu Sanda Chiose-Crişan);
  • Nichita Stănescu, La Lecon sur le cercle, Bucureşti, 1988;
  • Anta Raluca Buzinschi, Vers pour l’air, prefaţă de Eugen Simion, postfaţa traducătorului, Bucureşti, 1996.

Check Also

George Dorul Dumitrescu

George Dorul Dumitrescu (14 februarie 1901, Ceptura, judeţul Prahova – ?) – prozator. Este fiul …

Geo Dumitrescu

Geo (Gheorghe V.) Dumitrescu (17 mai 1920, Bucureşti – 28 septembrie 2004, Bucureşti) – poet, …

Aurelian Titu Dumitrescu

Aurelian Titu Dumitrescu (15 februarie 1956, Caracal, judeţul Olt) – poet. Este fiul Mariei (născută …

Aurel Dumitraşcu

Aurel Dumitraşcu (21 decembrie 1955, Sabasa, judeţul Neamţ – 16 septembrie 1990, Bucureşti) – poet. …

Victor Dumbrăveanu

Victor Dumbrăveanu (20 august 1946, Corlăteni, judeţul Bălţi, Basarabia) – prozator şi publicist. A absolvit …