Conflictul dintre ducele bănăţean Ahtum şi regele Ştefan I al Ungariei (1003-1004)

Declinul puterii Bulgariei după moartea ţarului Simeon (927) a permis desprinderea de sub dominaţia acestui stat a unui voievodat românesc din Banat, care în jurul anului 934, pe când era condus de Glad, a suferit o agresiune din partea ungurilor care atacau Bulgaria. Voievodatul a supravieţuit, şi în ultimii ani ai secolului al X-lea a ajuns să se extindă la nord de Mureş. Informaţiile din Legenda Sf. Gerard dezvăluie o evoluţie către structuri feudale.

Conducătorul acestui voievodat, Ahtum (probabil khazar de origine), se aflase în dependenţă faţă de ducele ungur Geza, dar s-a aliat apoi cu Bulgaria refăcută vremelnic sub ţarul Samuel (976-1014). Foarte probabil, campania lui Samuel în Dalmaţia din 997, cu întoarcere prin Serbia, a stimulat şi desprinderea lui Ahtum de sub dominaţia ducelui Vajk (viitorul rege Ştefan I). Ahtum s-a botezat la Vidin pe când acest oraş încă nu fusese cucerit de Imperiul Bizantin (1002). Fiindcă Ştefan I s-a aliat cu Bizanţul în războiul contra Bulgariei, un conflict cu Ahtum era inevitabil. Motivul războiului a fost uzurparea de către Ahtum a dreptului lui Ştefan I de a vămui sarea transportată pe Mureş.

Datarea conflictului este controversată. Deoarece Legenda Sf. Gerard sugerează că numirea acestui episcop la Morisena a avut loc la scurt timp după conflict, cei mai mulţi istorici au datat evenimentele în 1027-1028, susţinând în acelaşi timp că Ahtum ar fi fost aliat al Bizanţului. Este adevărat că această alianţă se poate deduce din acelaşi izvor, dar ea nu avea sens, deoarece în acea perioadă relaţiile Imperiului Bizantin cu Ungaria erau paşnice.

Dimpotrivă, în 1027 ambele state se confruntaseră cu un atac al pecenegilor. Din aceste motive, alţi istorici consideră că evenimentele s-au petrecut atunci când conflictul bizantino-bulgar s-a repercutat şi la nord de Dunăre. În această variantă, datarea conflictului este 1003-1004. Conflictul dintre Antum şi Ştefan I a fost un episod al războiului purtat de Imperiul Bizantin împreună cu ungurii împotriva Bulgariei, pentru dominaţia în zona Vidin-Branicevo.

Comandantul armatei lui Antum, Chanadin (Csanad), fiind acuzat că ar intenţiona să-şi ucidă stăpânul, a fugit la Ştefan I. Trădarea lui Chanadin arată că autoritatea ducelui Antum asupra feudalilor locali nu era consolidată. Astfel, regele Ungariei a găsit o ocazie favorabilă de a-l ataca pe Ahtum şi l-a numit pe Chanadin în fruntea unei oşti care a fost trimisă spre reşedinţa lui Ahtum, Morisena (numele reflectă o formă românească Mureşana; în prezent, Cenad). Trupele puse sub comanda lui Chanadin au trecut Tisa, dar au fost respinse şi s-au deplasat spre Szoreg şi Kukuner (localitate dispărută, la 10 km sud-vest de Morisena).

Tabăra lui Chanadin a fost instalată pe dealul Oroszlanos, iar cea a lui Ahtum pe Câmpul Negru. Chanadin a declanşat un atac de noapte, care a surprins nepregătită tabăra lui Ahtum. Bătălia s-a terminat cu victoria lui Chanadin, iar Ahtum a fost prins şi ucis. După retragerea în dezordine a trupelor acestuia, oastea lui Chanadin a ocupat cetatea Morisena şi probabil şi cea de la Arad-Vladimirescu. Chanadin a fost numit comite în locul lui Ahtum, ca vasal al lui Ştefan I. Cetatea Morisena a primit numele său.

Fragment din Legenda Sf. Gerard, capitolul 10: „(Chanadin) adunând astfel oastea, ieşiră cu toţii la război şi, trecând Tisa, porniră luptă cu Ahtum şi oastea lui. Şi se făcu zarvă mare şi larmă şi ţinu războiul până la amiază şi căzură răniţi de amândouă părţile mulţi. Iar oastea lui Chanadin se ascunse fugind în desişurile din Kukiiner şi în Szoreg şi în tot ţinutul Kanisza până la Tisa, iar Chanadin în acea noapte tăbărî într-un deal, care pe urmă se chemă Oroszlanos. Iar Ahtum îşi aşeză tabăra pe o câmpie, anume Nagyenez, şi iscoadele veghind de amândouă părţile alergau de ici, colo. (...) Şi în acea noapte năvăliră asupra oştii lui Ahtum, care stătea pe câmp şi o făcură să dea dosul. Iar Ahtum fu ucis pe câmpul de bătaie de oastea lui Chanadin”.

Check Also

Bătălia de pe Somme (1 iulie – 13 noiembrie 1916)

Bătălia de pe Somme (1 iulie – 13 noiembrie 1916) este o ofensivă aliată din …

Bătălia de pe Nil (1 august 1798)

Bătălia de pe Nil (1 august 1798) este o bătălie între flotele britanice conduse de …

Bătălia de la Zama (202 î.Hr.)

Bătălia de la Zama (202 î.Hr.) este un confruntare în care romanii conduşi de Scipio …

Bătălia de la Wilderness (30 aprilie – 6 mai 1863)

Bătălia de la Wilderness (30 aprilie – 6 mai 1863) este o bătălie din Războiul …

Bătălia de la Waterloo (18 iunie 1815)

Bătălia de la Waterloo (18 iunie 1815) este o înfrângerea definitivă a lui Napoleon şi …