Comerţul de tranzit în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Tariful de 3% aplicat pe tot cuprinsul Imperiului Otoman o singură dată, la intrare sau la ieşire, poziţia geografică a ţărilor române şi Dunărea care le lega de Europa centrală făceau din Ţara Românească şi Moldova o etapă necesară şi importantă pentru comerţul Austriei.

După generalul Langeron, comerţul din provinciile turceşti în statele habsburgice raporta Ţării Româneşti „sume imense”. De unde provenea acest beneficiu, dacă tranzitul era liber după plata taxei de 3% la intrarea în orice punct al Imperiului Otoman? Din aceleaşi surse din care domnii au ştiut să tragă atâtea venituri extraordinare. Sub diferite forme şi denumiri - magazinaj, pază, înlesniri de transport - ei au silit negustorii să plătească taxe împotriva cărora consulii în zadar au protestat.

Cu toate aceste taxe, regimul capitulaţiilor asigura tranzitului mărfurilor austriece avantaje atât de considerabile, încât Austria găsea mai convenabil să importe bumbacul, tutunul, untdelemnul, fructele sudice şi colonialele de la Seres prin Vidin şi Ţara Românească decât pe mare şi prin

Triest. Valoarea mare la volum mic permitea acestor mărfuri să suporte cheltuielile de transport pe uscat, cu toată starea deplorabilă a drumurilor. Chiar şi aprovizionarea Ţării Româneşti cu aceste produse se făcea pe uscat. Numai Moldova primea majoritatea produselor importate din Turcia prin Galaţi. Negustorii austrieci făceau în Ţara Românească stocuri de mărfuri, pe care le desfăceau apoi la bâlciurile din Turcia sau le exportau la Odessa.

După diplomatul francez Bois-le-Comte, tranzitul Turciei în Germania (inclusiv Austria) şi al Germaniei în Turcia reprezentau, în 1833, pentru Ţara Românească 6.600.000 de piaştri. Faţă de exportul din acelaşi an, care era evaluat la 40.572.000 de piaştri, tranzitul reprezenta 16,2%. Acest raport poate fi considerat ca valabil şi pentru perioada anterioară anului 1829.

Check Also

Cristalizarea relaţiilor feudale pe teritoriul României în prima jumătate a secolului al XIII-lea

Învingând piedicile dinlăuntru şi dinafară, societatea românească se dezvoltă lent, dar neîncetat, atât din punct …

Povestirile istorice în versuri în ţările române în perioada destrămării feudalismului

Cronicile versificate şi îndeobşte povestirile istorice în versuri, care încearcă să fixeze, într-o limbă înţeleasă …

Prefacerile politice din Moldova şi Ţara Românească în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Apariţia unei noi boierimi A doua jumătate a veacului al XVI-lea este frământată de un …

Apariţia relaţiilor capitaliste în ţările române

Epoca modernă este caracterizată în istoria universală printr-un mare avânt al forţelor productive, prin apariţia …

Consolidarea poziţiei internaţionale a Moldovei (1365-1400)

Statul feudal moldovean s-a consolidat şi şi-a desăvârşit organizarea în a doua jumătate a secolului …