Cnezatul Râului Alb

Situat la nord-vest de cnezatul Râului Bărbat, cu satele dispuse pe o porţiune scurtă din cursul superior al Streiului şi pe văile învecinate a trei afluenţi ai acestuia, cnezatul Râului Alb a făcut parte din structurile teritoriale mai mici ale Ţării Haţegului, cuprinzând cu certitudine doar cinci sate.

Este totuşi posibil ca alte două sau trei aşezări să se fi desprins din acest cnezat de vale înainte de sfârşitul secolului al XIV-lea, după cum nu putem exclude eventualitatea ca cnezatul Râului Alb să fi rezultat din diviziunea unei structuri teritoriale mai mari, poate a uneia care a inclus iniţial şi cnezatul Sălaşurilor.

Un document din 1398 pomeneşte două din satele acestui cnezat, Râu Alb şi Râuşor, atestând totodată relaţii de subordonare între familiile cneziale din aceste două sate. Nu este vorba doar de calificativele (famosi domini şi honesti viri) folosite pentru cnezii din cele două sate, ci de chiar conţinutul actului care are în vedere reglementarea datoriilor faţă de cetatea regală.

Reglementarea nu este cu totul clară, s-ar putea ca cincimea de marcă de argint pusă în sarcina cnezilor de Râuşor să se datoreze stăpânirii unei cincimi a satului de către cnezii de Râu Alb, dar indiferent de semnele de întrebare, sensul relaţiilor este cert. De aceea considerăm că centrul cnezatului a fost la Râu Alb. Cnezii de aici stăpânesc de altfel şi părţi din Vaidei (Ohaba), sat situat în amonte pe aceeaşi vale.

Apartenenţa la cnezat a altor două sate, Băieşti şi Şerel, rezultă din stăpânirile devălmaşe exercitate de cnezii de Băieşti pe valea Râului Alb sau poate chiar în satul Râu Alb. Data relativ târzie a informaţiilor, către mijlocul secolului al XV-lea, ca şi impreciziunea documentelor, împiedică reconstituiri mai detaliate. Nu ştim nici în care parte de munte se aflau „pertinenţele” acestui cnezat de vale.

În mod logic, de el ar fi trebuit să ţină şi satul Coroieşti şi mai departe, pe la izvoarele Râului Alb, o bună porţiune din masivul Retezatului. Pe temeiul informaţiilor din documente şi în pofida relaţiilor de subordonare pe care le constatăm între familiile cneziale, la cumpăna secolelor XIV şi XV satele Băieşti, Râu Alb şi Râuşor poartă trăsăturile unor aşezări importante şi vechi.