Citind pe Gala Galaction în… vacanţă, de Panait Istrati (comentariu literar, rezumat literar)

Citind pe Gala Galaction în... vacanţă, de Panait Istrati, este o povestire scrisă la Masevaux la 13 iulie 1924 şi a cărei primă ediţie a apărut în „Adevărul literar şi artistic” din 24 august 1924.

Panait Istrati

Fragment

Când i-am văzut chipul în cele două portrete din Dimineaţa, am sărit ca ars cu fierul roşu, de s-au speriat cei din jurul meu.

- Cum, moşneagu ăsta, Galaction? Dar eu, atunci, ce trebuie să fiu?

Şi repede m-am dus la oglindă, pe care de altfel o văd în fiecare dimineaţă când mă rad. De astă dată, însă, sub răscolirea trecutului, m-am văzut cu ochii de pe vremuri; şi ce am văzut? O babă! O babă zbârcită şi uscată!

Sărmane zile... Sărmană viaţă!

L-am cunoscut pe Galaction în primele zile ale fondării revistei Viaţa socială, de către Cocea. Şi să iasă din întuneric şi să îndrăznească să-mi ţină piept cititorul care a gustat mai mult decât mine nuvela: De la noi, la Cladova. Să îndrăznească! Şi deodată, am să-i spun că dacă el o mai ştie încă pe de rost toată, de la întâia până la cea din urmă literă, eu... eu... Ei bine, eu am uitat-o toată, aşa cum am uitat tot ce am citit în zilele mele. Mi-aduc aminte că era vorba de-un popă „slab din fire”, de un mic voiaj şi... de un mare „păcat”! Şi atât!

Atât! Vai de mine! Dar m-aş arunca numaidecât în această teribilă Dollere, care curge colea... (şi e adâncă până la glezne!).

De la noi, la Cladova e una dintre acele nuvele pe care - într-o altă societate decât cea de azi - autorul ar trebui s-o adapteze el însuşi în cele mai răspândite limbi ale pământului, aşa cum ar merita câte o jumătate din operele lui Eminescu, Caragiale şi Coşbuc. Nu traducere! Nu există traducere bună. Există creare şi recreare.

Citesc cărţi bune de la vârsta de zece ani, când fugeam de la şcoală, treceam bălţile lui... Terente şi iubeam pe Eminescu şi pe bandiţii noştri, în care căutam să confrunt poveştile unchiului Anghel cu snoavele cărţilor cumpărate din coşul ovreiului din târg. Să mi se ierte această apropiere între Eminescu şi Iancu Jianu, dar cer să fiu crezut că dacă aş avea un copil, l-aş lăsa să citească pe haiducii noştri, i-aş smulge însă din mână nouă zecimi din ce apare azi în vitrina librăriei franceze.

Iar când, mai târziu, flăcăiaş cu pufuleţ, fugeam de la stăpân şi mă înfundam în aceleaşi bălţi, de unde ieşeam spoit de mure până la urechi, mă întrebam, citind traducerile „Bibliotecii pentru toţi”: „Asta e o traducere?! Aşa a scris Maupassant? Aşa a scris Balzac? Dar e mai curgător stilul lui Nicu Meţ!”

Astăzi, după treizeci de ani de umblet neslăbit, pe unde am vrut şi pe unde nu mi-a fost vrerea, după mai mult de un sfert de veac de credinţă neclintită în sublimul simţirii umane; după ce am risipit cea mai scumpă comoară a omului: sănătatea şi cealaltă comoară: iluziile, astăzi am şi eu, în sfârşit, „norocul” să-mi văd un vis împlinit: să privesc cu oarecare competenţă în două limbi, cel puţin, şi să-mi dau seama ce se petrece în două curţi cu gospodării şi obiceiuri deosebite.

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …