Cheyenne

Cheyenne este un trib amerindian din zona de preerie a Statelor Unite. Cheyenii meridionali trăiesc în Oklahoma, iar cei septentrionali într-o rezervaţie din Montana (circa 12.000 de persoane).

Cheyenii erau organizaţi în mari „bande” conduse de un consiliu al şefilor şi în societăţi cu funcţii militare şi ceremoniale. Bandele se împrăştiau iarna şi se adunau vara pentru a participa la vânătoarea anuală şi la ritualurile de ceremonie. Modul de a stabili descendenţa era bilinear, iar reşedinţa era patrilocativă. Organizarea lor politică era foarte evoluată în comparaţie cu cea a altor amerindieni din preerii.

• Popoarele lumii

Religia era şamanică. Aveau şase divinităţi principale (Heammawihio, „Cel de sus care este plin de înţelepciune”, „Ahktuno’wihio”, „celălalt, care trăieşte sub pământ” şi patru spirite sălăşluind în cele patru puncte cardinale). Dintre ceremonii, cea mai importantă, a celor patru săgeţi, le era specifică. Cheyenii practicau şi dansul Soarelui, ca majoritatea triburilor din ţinut.

Istoric

Se pare că patria lor de origine este ţinutul Marilor Lacuri. Înainte de 1700 cultivau porumb în sud-estul actualului stat Minnesota, apoi, sub presiunea indienilor assiniboine, ojibwa şi dakota s-au refugiat în preerie şi au devenit vânători de bizoni.

La începutul secolului al XIX-lea s-au împărţit în două grupuri, meridionali şi septentrionali. Mult timp au fost în război cu indienii kiowa, comanşi şi apaşi; erau aliaţi cu indienii arapaho. S-au luptat cu albii, între 1854 şi 1875.

Cheyenii meridionali au fost supuşi, în 1864 şi 1868, la unele dintre cele mai sângeroase masacre din istoria americano-indiană, la Sand Creek (Colorado) şi la Washita River (Oklahoma). În 1874-1875 au luat parte la răscoala indienilor din preeriile sudice.

În 1876 cheyenii septentrionali au luptat, alături de indienii dakota, la Little Big Horn (înfrângerea lui Custer).