Cham

Cham este o populaţie alcătuită din mai multe grupuri, răspândite de-a lungul ţărmului din partea central-sudică a Vietnamului (mai ales între Phan Thiet şi Phan Rang), în delta Mekongului (pe lângă Chau Doc) şi în estul Cambodgiei. Cei mai săraci dintre ei s-au îngrămădit în prezent în cartierele mărginaşe, suprapopulate, ale oraşelor Saigon şi Phnom Penh (circa 100.000 de persoane).

Locuitorii cham din câmpiile litorale cultivă orez pe terenuri irigate, cei din podişurile cu relief accidentat practică culturi neirigate de orez şi alte plante pentru consumul propriu, pe terenuri defrişate periodic, iar cei din delta Mekongului trăiesc în primul rând din pescuit şi micul trafic de frontieră. Atât cei de la oraş cât şi sătenii au suferit un proces mai mult sau mai puţin accentuat de aculturaţie. Locuiesc în case din bambus sau lut construite la nivelul solului sau pe piloni. Vechiul sistem de locuire, în mari case ale clanurilor, a fost abandonat.

Populaţia cham păstrează câteva ritualuri şi forme de cult ancestrale, alături de care se observă forme alterate ale hinduismului (în regiunile de coastă) sau ale islamului (în delta Mekongului). Limba cham, împărţită în mai multe dialecte, face parte din familia de limbi austroneziene, ramura malaio-polineziană, grupul malaio-polinezian occidental.

Istoric

Făcând parte din marele val de migraţie austroneziană din sudul Chinei spre Insulinda (în jurul anilor 4000 î.Hr.), populaţia cham sa stabilit pe flancul oriental al Cordilierei anamite şi de-a lungul coastelor centrale ale Vietnamului (pe lângă Hue). La începutul erei noastre au întreprins (în 137) incursiuni spre Li-Yi, în nord. În 192 au întemeiat regatul Champa, care s-a întins cu repeziciune spre sud.

În urma contactului cu navigatorii-negustori tamuli (din sudul Indiei), în secolul al III-lea regatul s-a indienizat, în acelaşi timp cu alte ţinuturi din Asia de Sud-Est (Cambodgia, peninsula Malacca, Sumatra, Java), cu care au stabilit relaţii paşnice (comerciale) sau conflictuale. Hinduismul (şivaismul) şi budismul, care au fost introduse atunci, au luat o mare dezvoltare, influenţând puternic arhitectura şi arta statuară. Monarhii au început să-şi ia nume indiene, pe lângă numele locale.

Prima capitală cunoscută a regatului Champa (menţionată în inscripţiile în limba sanscrită din secolul al IV-lea) se afla în actualul ţinut Quang Nam, dar de-abia pe la mijlocul secolului al VII-lea s-au instituit două capitale, una politică şi administrativă la Tra-Kieu şi alta religioasă la My-Son, în sudul actualului Danang.

Ulterior, în funcţie de alianţele sau ciocnirile cu vecinii lor chinezi, vietnamezi sau khmeri şi cu alte neamuri mai îndepărtate (javanezi) şi-au mutat capitala, în secolul al VIII-lea, la Vijaya (Quy Nhon), apoi la Panduranga (Phan Rang) în sud, revenind după aceea în regiunea Indrapura (sau Amaravati, Danang), de unde au coborât la Kauthara (Nha Trang).

Când vietnamezii au reuşit să scape de jugul chinezilor (937) au întreprins o „coborâre spre sud” care s-a făcut în detrimentul populaţiei cham. Chamii au avut un moment de glorie când, după ce khmerii distruseseră Vijaya (1147-1149), s-au revoltat şi au nimicit Angkorul (1177). Aliaţi cu vietnamezii împotriva mongolilor (1260-1285), chamii au fost apoi nevoiţi să suporte dominaţia vietnamezilor până în 1371 când a avut loc ultimul lor reviriment, sub domnia regelui Che Bong-Nga (distrugerea oraşului Hanoi).

După un secol (1471) au suferit o grea înfrângere la Hue şi au fost obligaţi să se retragă spre sud. Până la urmă regatul lor a fost inclus definitiv în statul vietnamez, sub forma unor principate vasale (1697). Ultimul principe cham a fost luat prizonier şi torturat în 1822 la ordinul împăratului Minh Mang, care a lichidat definitiv Champa. Trecutul lor bogat în evenimente este dezvăluit astăzi doar de descoperirile arheologice (numeroase turnuri-sanctuar, statui elegante în stil indian) sau de opere literare (poveşti, epopei, cronici).

Pauperizaţi nu mai au un rol important în Vietnamul de astăzi.

Denumire: chiem, cam, cham châu doc, champa.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …