Cazaci

Cazacii sunt o comunitate ţărănească cu puternică vocaţie militară din Federaţia Rusă (sudul Rusiei, nordul Caucazului, Urali, Siberia) şi din Ucraina (circa 2 milioane de persoane).

Cei mai mulţi dintre ei sunt ruşi la origine, dar există şi un procentaj însemnat de ucraineni, la care se mai adaugă şi reprezentanţi ai altor neamuri (din Caucaz şi din Asia Centrală). Păstrează numeroase caracteristici ale unei organizări comunitare foarte puternice, în trecut bazată şi pe faptul că diverselor regimente de cazaci li se acordase dreptul de utilizare colectivă şi perpetuă a unor terenuri.

Pe lângă agricultură, creşterea animalelor (cai) şi, în unele ţinuturi, pescuit, cazacii se consacrau unor activităţi militare (îndeosebi de pază a frontierelor) iar în ţinuturile lor aveau obligaţia să asigure comunicaţiile poştale, întreţinerea drumurilor, recensămintele şi strângerea dărilor. Astăzi înregistrează o renaştere economică, inclusiv o participare activă pe pieţele orăşeneşti, ca de exemplu la Sankt Petersburg, departe de ţinuturile lor de baştină.

Până în secolul al XVIII-lea, comunităţile lor erau conduse de un şef ales dintre ei (hatman); problemele importante erau dezbătute în adunări (numite sieci la zaporojeni). Satele lor (staniţe) erau de mari dimensiuni, întinzându-se uneori pe mai mult de zece kilometri, ceea ce a favorizat menţinerea, până la sfârşitul secolului al XIX-lea, a familiilor lărgite de tip patriarhal.

Cazacii sunt ortodocşi, credincioşii de rit vechi fiind bine reprezentaţi în rândurile lor. Vorbesc limba rusă (diverse dialecte, de la o regiune la alta), sau, unii dintre ei, ucraineana.

Faima lor. Sunt cunoscuţi ca luptători aprigi, buni cântăreţi (corurile cazacilor de la Don erau vestite), sportivi talentaţi (scrimă, tir, echitaţie, voltije călare sau djighitovka). Au inspirat numeroase opere literare, printre care se numără Taras Bulba de Nikolai Gogol, Cazacii de Lev Tolstoi sau Pe Donul liniştit de Mihail Şolohov. Adesea în străinătate trăsăturile caracteristice ale acestei populaţii au fost atribuite ruşilor în ansamblu.

Istoric

Cazacii sunt urmaşii unor comunităţi cvasiautonome de ţărani liberi care s-au aşezat în stepele din Rusia meridională în secolul al XV-lea şi cărora li s-a încredinţat paza frontierelor Rusiei, Lituaniei, Poloniei şi ale hoardelor nogai. În timpul domniei lui Ivan cel Groaznic, cazacii de la Don au acceptat suzeranitatea Moscovei şi au participat la cucerirea Siberiei sub conducerea hatmanului Ermak. Tot ei s-au aflat în fruntea a două răscoale ţărăneşti, cea a lui Stenka Razin din secolul al XVII-lea şi cea a lui Pugaciov din secolul al XVIII-lea.

„Cazacii de la Nipru”, numiţi zaporojeni („de dincolo de praguri”), au fost la început vasali ai regelui Poloniei, dar din 1654 au devenit supuşi ai Rusiei. În speranţa că va putea scăpa de jugul rusesc, hatmanul Mazeppa s-a aliat cu regele Suediei împotriva lui Petru cel Mare. Suedia a fost înfrântă la Poltava şi ultimul hatman a fost înlăturat din funcţie de către Ecaterina a II-a în 1764. De atunci cazacii, organizaţi în mai multe „armate” în funcţie de ţinutul în care locuiau, au făcut parte din trupele regulate.

S-au distins în războaiele napoleoniene, dar sunt cunoscuţi şi ca participanţi la pogromurile şi jafurile poliţieneşti de la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea. Cei mai mulţi dintre ei s-au împotrivit revoluţiei din octombrie. Decimaţi în vremea războiului civil, au suferit ulterior şi o reducere masivă a numărului lor (care atingea nouă milioane de persoane în ajunul revoluţiei) datorită represiunilor din anii 1930.

Cazacii au fost reabilitaţi printr-un decret din 1992, iar în 1994 s-a înfiinţat un comitet consultativ pentru problemele cazacilor. Acum ei doresc să-şi recapete pământurile şi să obţină un statut comparabil cu cei pe care îl aveau înainte de revoluţie. Adesea se situează pe poziţii ultranaţionaliste, revenind la unele aspecte negative ale tradiţiilor lor (spirit militarist, şovinism, antisemitism). Au luptat de partea separatiştilor ruşi din Republica Moldova (din autoproclamata republică Transnistria) şi chiar în Bosnia, de partea sârbilor.

Denumire: kazaki, din turcescul qazaq, „om liber”.

Check Also

Yoruba ekiti şi ondo

Yoruba ekiti şi ondo trăiesc în Ogun State, ţinut de câmpii acoperite cu păduri umede …

Yoruba din Oyo

Yoruba din Oyo constituie trunchiul central al ansamblului yoruba; locuiesc în Oyo State, regiune de …

Yombe

Yombe este o populaţie din Congo (din regiunea Ncesse şi din jur de Chinipeze, Kakamocka …

Yineru

Yineru este o componentă nord-estică a ansamblului ashaninca (circa 3.000 de recenzaţi, la care se …

Yi

Yii sunt o populaţie din sud-vestul Chinei (sudul Sichuanului, Yunnanul în întregime, nord-vestul provinciei Guizhu) …