Personalităţi

Toma Dimitriu

Toma Dimitriu (? – circa 1775) – traducător şi autor de versuri. Toma, „al doilea logofăt”, s-a născut în satul Kripani din Kastoria (Grecia). Elev prin anii 1755-1756 la Bucureşti, vine în 1758 la Iaşi, unde predă la Academia Domnească. Este numit în 1760 logofăt la Cancelaria Mitropoliei, fiind tot aici, se pare, şi bibliotecar. Propria bibliotecă a fost donată, de soţia sa, Arghira, Academiei Domneşti din Iaşi. Prin activitatea sa de traducător Dimitriu se încadrează în mişcarea iluministă din Moldova. O primă traducere, însoţită de o explicaţie în versuri de Dimitriu, are în vedere popularul roman grecesc Theaghen şi …

Read More »

Ştefan Dimitriu

Ştefan Dimitriu (21 mai 1938, Ibăneşti, judeţul Vaslui) – prozator, dramaturg şi  traducător. Este fiul Atenei şi al lui Ştefan Dimitriu, învăţători. Trecut la „chiaburi”, tatăl a cunoscut puşcăriile vremii, inclusiv Canalul, iar fiul, după absolvirea a şapte clase primare în comuna natală, a fost obligat să-şi câştige existenţa ca muncitor necalificat pe şantierul Rafinăriei Teleajen, urmând totodată şi cursurile liceului seral din Ploieşti, pe care l-a absolvit în 1955. Între 1955 şi 1958 practică diverse îndeletniciri: croitor, dactilograf, laborant, librar, bibliotecar etc. Urmează, între 1962 şi 1967, Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti, perioadă în …

Read More »

Nicolae Dimitriu

Nicolae Dimitriu (11 decembrie 1902, Brăila – 20 mai 1980, Bucureşti) – prozator. Fiu al unui funcţionar şi al unei institutoare, Dimitriu a absolvit liceul la Brăila şi Facultatea de Drept la Bucureşti, unde a fost avocat şi consilier juridic. A debutat cu epigrame în „Foaia tinerimii” (1924) şi a continuat cu reportaje, proză scurtă, pamflete, articole, evocări în „Bilete de papagal” (unde a semnat şi Nidim), „Mişcarea”, „Vremea”, „Secolul”, „Gazeta tribunalelor”, iar după 1966, în „Argeş” şi „România literară”. Editorial, a debutat în 1970 cu volumul Patru cravate. A frecventat cafeneaua literară bucureşteană, lăsând câteva mărturii despre scriitorii întâlniţi …

Read More »

Liuba Dimitriu

Liuba Dimitriu (pseudonimul literar al Liubei Dimitrieva) (1 ianuarie 1901, Ciucur-Mingir, judeţul Lăpuşna, Basarabia – 22 martie 1930, Chişinău) – poetă. Născută dintr-un tată bulgar (Lazăr Dimitriev) şi o mamă grecoaică (Vasiliţa), a studiat la liceul din Comrat. Stabilindu-se la Chişinău, a fost funcţionară la Arhiepiscopie, la Primărie şi la Prefectura Poliţiei. Apărut postum, în 1931, volumul de versuri Crinii Basarabiei demonstrează nu numai o bună stăpânire a limbii române, ci şi capacităţi de construire a unor imagini plastice expresive, reţea metaforică pentru o poezie a feminităţii fragile. Opera literară Crinii Basarabiei, prefaţă de Ovid Densusianu, Chişinău, 1931.

Read More »

Ion G. Dimitriu

Ion G. Dimitriu (11 august 1900, Creţeşti, judeţul Ilfov – 12 martie 1978, Nurnberg, Germania) – poet, folclorist, traducător şi istoric literar. Este fiul Ecaterinei (născută Pascal) şi al lui Gheorghe Dimitriu. După liceul (1912-1920) la Giurgiu şi Bucureşti, face studii universitare de filologie romanică (română, italiană, provensală) la Bucureşti (1920-1924), Rostock (1942) şi Hamburg (1947), aici luându-şi şi doctoratul în filologie, cu teza Die sprichwortlichen Redensarten in der rumanischen Sprache. Este, succesiv, profesor de liceu la Cernavodă, Giurgiu şi Bucureşti (1924-1935), lector de limba şi literatura română la Universitatea Hanseatică din Hamburg (1945-1949), bibliotecar la Fundagao Getulio Vargas şi …

Read More »

Gheorghe Dimitriu

Gheorghe Dimitriu (30 octombrie 1916, Tecuci, judeţul Galaţi – 13 octombrie 1999, Chişinău) – poet şi prozator. Scriitor autodidact, Dimitriu s-a inspirat cu precădere din universul infantil şi adolescentin. Cărţile sale de versuri – Albinuşa (1965), Din traista lui Păcălici (1968) -, precum şi cele de proză – Boxerul (1960), Tic-tac (1966), Visul (1968) – vădesc o bună cunoaştere a psihologiei copilului, ca şi a strategiilor narative ale folclorului copiilor, din care autorul preia formulele consacrate (ghicitori, păcăleli, jocuri de cuvinte etc.). Fiind şi pictor, Dimitriu îi familiarizează pe copii prin povestirea Meşterul Penel (1981) cu noţiuni din domeniul artelor …

Read More »

Eugen Dimitriu

Eugen Dimitriu (1 octombrie 1923, Sărata, judeţul Cetatea Albă, Basarabia) – editor şi istoric literar. Este fiul Varvarei (născută Samson) şi al lui Vladimir Dimitriu, funcţionari. După studii la Facultatea de Drept a Universităţii „Al. I. Cuza” din Iaşi, este, succesiv, traducător şi translator la câteva întreprinderi din Fălticeni şi Suceava; devine din 1971 muzeograf şi documentarist la Muzeul din Fălticeni, unde ctitoreşte „Galeria oamenilor de seamă” în casa Lovineştilor, muzeograf la Muzeul Judeţean Suceava, din 1978 conducând şi organizând Fondul memorial-documentar „S. Fl. Marian”. Debutează cu un articol în „Zori noi” din Suceava (1964). A colaborat la „Crai nou”, …

Read More »

Daniel Dimitriu

Daniel Dimitriu (17 iulie 1945, Simeria, judeţul Hunedoara) – traducător şi critic literar. Este fiul Mariei (născută Zaharuc) şi al lui Cristea Dimitriu. A absolvit Liceul „Mihai Eminescu” din Iaşi (1963), după care a urmat cursurile Facultăţii de Filologie, secţia română-franceză, a Universităţii din acelaşi oraş (1963-1968). A fost profesor de liceu, apoi redactor al revistei „Convorbiri literare” (1972-1990). În perioada 1970-1990 a condus cenaclul Junimea al Muzeului Literaturii Române din Iaşi. Din 1992 este lector, apoi conferenţiar la Catedra de literatură română şi comparată a Universităţii ieşene. A colaborat la „Iaşul literar”, „România literară”, „Cronica”, „Ateneu”, „Luceafărul, „Revista de …

Read More »

Constantin Dimitriade

Constantin Dimitriade (1831, Bucureşti – 10 martie 1885, Bucureşti) – traducător şi autor dramatic. Fire aventuroasă, Dimitriade părăseşte repede şcoala şi după ce uceniceşte la un tapiţer, pleacă din ţară cu o trupă italiană de circ. Ajuns în Italia, se îmbarcă mai întâi ca elev marinar, angajându-se apoi ca hamal, matelot, chelner pe mai multe vapoare, translator la Atena, voiajor comercial prin Marsilia, Paris şi Londra. Se întoarce acasă în 1848, intră pentru o vreme în trupa de teatru a lui Costache Caragiali, joacă la Bucureşti, la Craiova şi la Iaşi, unde devine, în 1864, primul profesor de declamaţie al …

Read More »

Christea N. Dimitrescu

Christea (Christu) N. Dimitrescu (26 mai 1878, Bucureşti – 1956) – poet şi publicist. Fiu al Elenei şi al lui Nicolae Dimitrescu, Dimitrescu se îndreaptă spre o carieră publică şi literară, întocmai ca şi unchiul său, scriitorul Cristu S. Negoescu. A întreprins, pe urmele acestuia, studii în Litere şi Drept (obţine licenţa cu teza Adopţiunea în dreptul roman şi român). Funcţionar în diferite ministere (Justiţie, Finanţe, Educaţie Naţională) sau la Casa Artelor, director la Muzeul Comercial şi Industrial, a practicat concomitent avocatura şi a predat literatura la Academia de Muzică şi Artă Dramatică, fondată de Theodor M. Stoenescu. A fost …

Read More »