Personalităţi

Constantin Argetoianu

Constantin Argetoianu (3 martie 1871, Craiova – 6 februarie 1955, Sighet, judeţul Maramureş) – politician şi memorialist. Fiu al unui general şi om politic – Ioan Argetoianu, absolvent al Şcolii de Aplicaţii de la Metz (Franţa) -, Argetoianu a primit educaţia cuvenită descendentului unei familii vechi şi bogate. A urmat primele clase la Craiova, oraş cu o viaţă culturală şi socială remarcabilă în acea vreme. S-a pregătit în particular pentru examene în primii ani de liceu, apoi a urmat ultimele clase la Liceul „Sf. Gheorghe” din Bucureşti. Ca mulţi tineri de condiţia lui, a fost trimis pentru studii universitare la …

Read More »

Eftimie Murgu

Eftimie Murgu (28 decembrie 1805, Rudăria, azi Eftimie Murgu, judeţul Caraş-Severin – 12 mai 1870, Budapesta) – jurist, filosof, filolog şi politician. Este fiul Cumbriei (născută Pungilă) şi al lui Simu Murgu, ofiţer dintr-un regiment de graniţă din Banat. A urmat cursuri de filosofie la Seghedin (1826) şi la Pesta (1827), unde a absolvit şi Facultatea de Drept (1830). După obţinerea titlului de doctor în drept (1834) este chemat la Iaşi, inaugurând aici cursurile de filosofie în limba română la Academia Mihăileană. Din cauza neînţelegerilor cu Gheorghe Asachi şi cu domnitorul Mihai Sturdza, se mută la Bucureşti, ca profesor de …

Read More »

Marian Papahagi

Marian Papahagi (14 octombrie 1948, Râmnicu Vâlcea – 18 ianuarie 1999, Roma) – eseist, traducător, editor, critic şi teoretician literar. Este fiul Elenei Papahagi (născută Anastasatu), farmacistă, şi al lui Constantin Papahagi, medic ftiziolog. Familia paternă, de origine aromână, migrează din Macedonia în România înainte de primul război mondial. Înrudit cu filologii Pericle şi Tache Papahagi, bunicul patern, Gheorghe Papahagi, autor al unui manual de limbă turcă pentru români, se stabileşte iniţial în Basarabia, ca director al liceului din Bolgrad. El îşi urmează fratele mai mare, Nicolae A. Papahagi, director al Institutului Român din Constantinopol, director al ziarului „Le Courrier …

Read More »

Ion Ghica

Ion Ghica (12 august 1816, Bucureşti – 22 aprilie 1897, Ghergani, judeţul Dâmboviţa) – prozator, traducător, matematician, economist, diplomat şi om politic. Era primul dintre copiii, nu toţi rămaşi în viaţă, ai Mariei, sora lui Ion Câmpineanu, şi ai marelui logofăt Dimitrie (Tache) Ghica. Învaţă la început carte grecească, după care deprinde scrisul şi cititul în româneşte cu ajutorul unui secretar al tatălui său, Petre Nănescu. De la Ion Heliade Rădulescu, viitorul mare adversar, ia lecţii de gramatică românească. Prin 1830 urma cursurile de limbă franceză ale lui J.A. Vaillant. La Colegiul „Sf. Sava” (1831-1834) se apropie de Nicolae Bălcescu. …

Read More »

Petre Ţuţea

Petre Ţuţea (6 octombrie 1902, comuna Boteni, judeţul Argeş – 3 decembrie 1991, Bucureşti) – filosof, eseist, economist, om de cultură şi om politic. Este fiul Anei Ţuţea şi al lui Petre Bădescu, preot. Îşi începe studiile secundare la Gimnaziul „Dinicu Golescu” din  Câmpulung,  finalizându-le,  din  cauza războiului, la Liceul „George Bariţiu” din Cluj Napoca (1920-1923). Frecventează Facultatea de Drept la Universitatea din acelaşi oraş (1923-1926), unde îşi va susţine şi doctoratul în drept administrativ (1929). Va îndeplini diverse funcţii: funcţionar la judecătoria din Pui (judeţul Hunedoara), referent în Ministerul Comerţului şi Industriei, ataşat la Legaţia Economică Română din Berlin …

Read More »

Cezar Bolliac

Cezar Bolliac (25 martie 1813, Bucureşti – 25 februarie 1881, Bucureşti) – poet, publicist, ziarist, om politic, promotor al studiilor arheologice şi unul dintre fruntaşii Revoluţiei de la 1848. Este fiul Zincăi Kalamogdartis şi al medicului Anton Bogliaco (Bolliacco sau Poleac), un aventurier de provenienţă poate italiană. Însă adevărata familie a lui Bolliac a fost aceea a stolnicului Petrache Peretz, cu care Zinca s-a recăsătorit, învaţă la Colegiul „Sf. Sava”, unde îl are profesor pe Ion Heliade-Rădulescu, marele său adversar de mai târziu. La 17 ani intră în armata naţională, ca iuncher, dar o părăseşte curând. Părea să aibă, precum …

Read More »

Adrian Păunescu

Adrian Păunescu (20 iulie 1943, Copăceni, judeţul Bălţi, Basarabia – 5 noiembrie 2010, Bucureşti) – poet, prozator, eseist, gazetar, animator cultural şi om politic. Este fiul Floarei Păunescu şi al lui Constantin Păunescu, învăţători. După reocuparea Basarabiei de către armata sovietică, familia se întoarce la Bârca, în Oltenia. Păunescu începe cursul mediu la Liceul „Fraţii Buzeşti” din Craiova, spre a-l continua la Liceul „Sf. Sava” din Bucureşti şi a-l absolvi, în 1960, la Şcoala Medie nr. 10. În acelaşi an debutează cu versuri în „Luceafărul”. Student, între 1963 şi 1968, la Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din …

Read More »

Grigore Vieru

Grigore Vieru (14 februarie 1935, Pererâta, judeţul Hotin, Basarabia – 18 ianuarie 2009, Chişinău) – poet şi eseist. Este fiul Eudochiei (născută Didic) şi al lui Pavel Vieru, ţărani. Orfan de tată de la vârsta de un an şi afectat din prima copilărie de o boală de plămâni, marcat de lipsuri materiale şi de catastrofele istoriei (război, foamete, deportări, colectivizare, stalinism), urmează primele şapte clase în satul de baştină, şcoala medie la Lipcani (1950-1953) şi Facultatea de Filologie şi Istorie a Institutului Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău, absolvită în 1958. Frustrat de trăirea plenară a vieţii, recurge la mijloace compensative: …

Read More »

Iacob Negruzzi

Iacob C. Negruzzi (31 decembrie 1842, Iaşi – 6 ianuarie 1932, Bucureşti) – poet, prozator, traducător, dramaturg şi critic literar. Este al doilea fiu al Mariei (născută Gane) şi al scriitorului Costache Negruzzi. Prin mamă se înrudeşte cu prozatorul Nicolae Gane. S-a bucurat de timpuriu, împreună cu fratele său, Leon Negruzzi, de o educaţie foarte îngrijită. La Berlin urmează, din 1853, liceul şi, din 1859, cursurile Facultăţii de Drept. În 1863 obţine, tot acolo, titlul de doctor în drept. În anul următor devine profesor de drept comercial la Universitatea din Iaşi, unde funcţionează până în 1884, când ocupă aceeaşi catedră …

Read More »

Gabriela Adameşteanu

Gabriela Adameşteanu (1 aprilie 1942, Târgu Ocna, judeţul Bacău) – prozatoare, publicistă, jurnalistă şi traducătoare. Este fiica lui Mircea Adameşteanu şi a Elenei Adameşteanu (născută Predescu), profesori. Face liceul la Piteşti (1956-1960), apoi va absolvi Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1960-1965), după care intră în sistemul editorial, ca redactor la Editura Enciclopedică Română (1968-1974), Editura Ştiinţifică şi Enciclopedică (1974-1983) şi Cartea Românească (1983-1990). În aprilie 1990 părăseşte Editura Cartea Românească pentru revista „22”, al cărei redactor-şef devine în septembrie 1991. Debutează în 1971, la „Luceafărul”, iar în 1975 îşi face debutul editorial cu romanul Drumul …

Read More »