Personalităţi

Florenţa Albu

Florenţa Albu (1 decembrie 1934, Floroaica, judeţul Călăraşi – 3 februarie 2000, Bucureşti) – poetă. Provine dintr-o familie de ţărani înstăriţi, Maria (născută Simion) şi Ion Albu. Tatăl a fost deţinut politic la Canal. Albu este licenţiată a Facultăţii de Filologie a Universităţii din Bucureşti (1957). După un şomaj de 6 ani, funcţionează ca redactor la „Scânteia tineretului” (1963-1964), apoi la „Viaţa românească”, până la pensionare (1995). A debutat cu versuri în „Tânărul scriitor” (1954), iar editorial – cu volumul Fără popas (1961). Primele volume – versificaţia de circumstanţă, sub imperativul „comenzii sociale” fiind repede abandonată-o impun ca poet al …

Read More »

George Alboiu

George Alboiu (6 iulie 1944, Roseţi, judeţul Călăraşi) – poet. Fiu al Floricăi (născută Dima) şi al lui Ion Alboiu, ţărani. Alboiu urmează Liceul „Nicolae Bălcescu” din Călăraşi (absolvit în 1963) şi Facultatea de Limba şi Literatura Română a Universităţii din Bucureşti (1964-1969). Între 1970 şi 1972 este redactor la „Almanahul literar” al Uniunii Scriitorilor din România, între 1972 şi 1990, redactor la „Almanahul literar” al Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti, iar între 1992 şi 1994, consilier în cadrul Consiliului Naţional al Audiovizualului. Colaborează la „Luceafărul”, „România literară”, „Viaţa românească”, „Convorbiri literare”, „Steaua”, „Tribuna”, „Amfiteatru”, „România Mare” etc. A fost distins …

Read More »

Tiron Albani

Tiron Albani (2 martie 1887, Gârbova de Sus, judeţul Alba – 12 septembrie 1976, Oradea) – prozator şi ziarist. La 6 ani, Chirion, cum figurează Albani în actul de naştere, fiul lui Amos şi al Justinei Albani, ţărani cu stare, rămânea orfan. După trei clase elementare făcute în sat, un unchi îl înscrie la şcoala maghiară de stat din Vinţu de Jos. Albani fuge însă peste munţi, la Caracal, unde e ucenic, apoi calfă în atelierul de tâmplărie al moşului său, Laurenţiu Albani. Ca muncitor tâmplar la Craiova, ia contact cu cercurile socialiste şi, sub influenţa lor, parcurge, cu înfrigurarea …

Read More »

Radu Albala

Radu Albala (20 februarie 1924, Bucureşti – 10 mai 1994, Bucureşti) – prozator, traducător şi istoric literar. Este fiul Anei-Erna (născută Teodoru) şi al lui Iacob Albala, cerealist. Face liceul în Bucureşti şi este licenţiat al Facultăţii de Drept şi al Facultăţii de Litere, secţia filologie clasică a Universităţii din Bucureşti. A fost avocat până în 1948, când este eliminat din barou. Ca funcţionar la Biblioteca Academiei Române, este angajat iniţial pentru fondul de manuscrise latine. Redactor la Editura de Stat pentru Literatură şi Artă, de unde a fost exclus în 1959, va fi, peste câtva timp, redactor la Editura …

Read More »

Nicolae Al Lupului

Nicolae Al Lupului (pseudonimul literar al lui Nicolae I. Popescu) (2 octombrie 1881, Brădiceni, judeţul Gorj – 13 iulie 1963, Craiova) – prozator. Părinţii lui Al Lupului, Maria şi Ion Popescu, păstrau tradiţia unei boierii mărunte, care în linie paternă urca până la postelnicul Lupu Stolojanu din vremea domnitorului Gheorghe Bibescu. Al Lupului urmează şcoala primară la Brădiceni, gimnaziul „Tudor Vladimirescu” din Târgu Jiu şi o şcoală tehnică din Bucureşti. Va încerca diverse profesii: învăţător suplinitor, zugrav de biserici şi ceramist, sufleor la teatru şi ziarist. După o specializare în medicina socială, devine funcţionar în Ministerul Sănătăţii, apoi director al …

Read More »

Wolf von Aichelburg

Wolf Freiherr von Aichelburg (3 ianuarie 1912, Pula, Austro-Ungaria, azi Croaţia – 24 august 1994, Mallorca, Spania) – scriitor, traducător şi compozitor. Fiu al unui baron austriac, ofiţer, stabilit după 1918 la Galaţi, Aichelburg a urmat Liceul „Brukenthal” din Sibiu, absolvit în 1929, studiind apoi germanistica şi romanistica la Dijon şi la Cluj, unde şi-a luat licenţa în 1934. După stagiul militar (1934-1935), călătoreşte prin câteva ţări europene, poposind vreme mai îndelungată în Germania (Berlin, 1935-1937), Franţa, Italia (1940-1941). Între anii 1941 şi 1944 lucrează la Bucureşti ca translator la Direcţia Presei a Ministerului de Propagandă. Participă la viaţa culturală …

Read More »

Ştefan Agopian

Ştefan Agopian (16 iunie 1947, Bucureşti) – prozator şi publicist. Fiu al Mariei (născută Secoşan) şi al lui Ştefan Agopian, meseriaş, Agopian îşi începe studiile la Facultatea de Chimie a Universităţii din Bucureşti (1965-1968), pe care nu o termină. Lucrează succesiv ca proiectant, secretar de redacţie la „România literară”, redactor la revista „Luceafărul”, la „Cotidianul” şi la „Academia Caţavencu”, unde este, de asemenea, redactor. În 1994 a devenit director al Editurii Ararat. Cu excepţia a două volume de povestiri, Manualul întâmplărilor (1984) şi Însemnări din Sodoma (Portret al artistului murind) (1994), producţiile sale rămân în sfera romanului (aparent) istoric: Ziua …

Read More »

Georg Aescht

Georg Aescht (28 septembrie 1953, Codlea, judeţul Braşov) – publicist, traducător, critic literar şi scriitor de limbă germană. După absolvirea liceului în oraşul natal, Aescht a frecventat cursurile Facultăţii de Filologie a Universităţii „Babeş-Bolyai” din Cluj (secţia germană-engleză, 1972-1976), predând apoi limba germană la şcoli clujene. Emigrând în Germania (1984), se stabileşte la Bonn, unde este angajat corector într-o tipografie, iar din 1991 lucrează ca redactor în cadrul Fundaţiei „Stiftung Ostdeutscher Kulturrat” (Consiliul de Cultură Germană din Est), ocupându-se de apariţia periodicelor „Der gemeinsame Weg” şi „Kulturpolitische Korrespondenz”. Este membru al asociaţiei „Die Kunstlergilde” din Esslingen. În mediul cultural al …

Read More »

Ion Veniamin Adrian

Ion Veniamin Adrian (1837, Mihăileni, judeţul Botoşani – 14 august 1875, Paşcani, judeţul Iaşi) – prozator, ziarist şi autor de versuri. Studiile le-a urmat la Fălticeni şi la Academia din Iaşi (fosta Academie Mihăileană), pe care a absolvit-o în 1856. În acelaşi an şi-a început cariera didactică la Dorohoi. După Unire este numit profesor de istorie, geografie şi limba franceză la gimnaziul din Botoşani. În 1861 şi 1862 conduce, la Iaşi, revista satirică „Bondarul”. De la începutul anului 1864 este revizor şcolar al judeţelor Iaşi, Botoşani, Dorohoi şi Suceava şi profesor de istorie. Alegerea ca deputat de Botoşani în Camera …

Read More »

Marcel Aderca

Marcel Aderca (26 ianuarie 1920, Craiova) – traducător şi editor. Este fiul al Rubinei şi al lui Felix Aderca, scriitor. A absolvit Facultatea de Litere şi Filosofie la Bucureşti, după care a fost, între anii 1953 şi 1975, redactor la Editura pentru Literatură Universală. A colaborat la „România literară”, „Viaţa românească”, „Manuscriptum”, „Steaua” etc. A semnat, la începutul activităţii, câteva traduceri din literatura sovietică (născută Ostrovski, A. Serafimovici), unele în colaborare. Din anul 1966, când publică în traducere Husarul pe acoperiş de Jean Giono, se va dedica transpunerilor din literatura franceză, afirmându-se ca unul dintre cei mai talentaţi şi erudiţi …

Read More »