Literatură

Aci sosi pe vremuri, de Ion Pillat (comentariu literar, rezumat literar)

Poemul Aci sosi pe vremuri face parte din volumul Pe Argeş în sus (1923), considerat de critica literară reprezentativ pentru creaţia artistică a lui Ion Pillat. George Călinescu a afirmat că această poezie constituie capodopera lirică a lui Pillat, creaţie „graţioasă, mişcătoare şi indivizibilă paralelă între două veacuri, înscenare care încântă ochii şi în acelaşi timp simbolizare a uniformităţii în devenire”. Semnificaţia titlului Titlul este cu totul original şi inedit, deoarece este alcătuit dintr-o propoziţie, prin care poetul comunică ideea centrală a poemului şi anume apropierea până la identificare a trecutului cu prezentul, două valori ale existenţei umane plasate într-un …

Read More »

Prâslea cel voinic şi merele de aur, de Petre Ispirescu (comentariu literar, rezumat literar)

Basmul Prâslea cel voinic şi merele de aur se încadrează în genul epic, iar ca specie literară este un basm popular, deoarece are autor anonim, el fiind transmis pe cale orală din generaţie în generaţie. A fost cules de Petre Ispirescu şi publicat în volumul Legendele şi basmele românilor din 1882. Acţiunea are la bază conflictul dintre forţele binelui şi ale răului, dintre adevăr şi minciună, iar deznodământul constă totdeauna în triumful valorilor pozitive asupra celor negative, împletirea elementelor realiste cu cele fabuloase creează fantasticul, ca specific ancestral (străvechi) al basmelor populare. Titlul Titlul sintetizează intriga basmului, fiind alcătuit din …

Read More »

Moartea lui Fulger, de George Coşbuc (comentariu literar, rezumat literar)

George Coşbuc este unul dintre poeţii reprezentativi pentru literatura Transilvaniei, a cărui originalitate constă în ilustrarea lumii satului ardelean, a unei realităţi istorice cu totul aparte în ceea ce priveşte lupta constantă şi îndelungată pentru libertate naţională. Atracţia pe care literatura folclorică a exercitat-o asupra poetului ardelean s-a concretizat prin creaţiile lirice cu subiecte preluate din poveştile şi legendele populare, Coşbuc intenţionând să scrie o epopee naţională: „M-a tot frământat ideea să scriu un ciclu de poeme cu subiecte luate din poveştile poporului şi să le leg astfel, ca să le dau unitate şi extindere de epopee”. Din acest ambiţios …

Read More »

La ţigănci, de Mircea Eliade (comentariu literar, rezumat literar)

Scrisă la Paris în 1959, nuvela La ţigănci, de Mircea Eliade, a apărut pentru prima oară în anul 1962 în revista „Destin” de la Madrid, iar la noi în 1967, în revista „Secolul XX”, fiind apoi inclusă în volumul La ţigănci şi alte povestiri, cu un studiu introductiv de Sorin Alexandrescu. Nuvela face parte din literatura contemporană, fiind o nuvelă fantastică, scrisă după al doilea război mondial, perioadă în care Eliade ilustrează ideea că opoziţia dintre real şi ireal, dintre sacru şi profan se estompează, între acestea nemaiexistând hotare bine determinate. Mituri şi semnificaţii Perspectiva narativă Perspectiva narativă se defineşte …

Read More »

Floare albastră, de Mihai Eminescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Floare albastră, de Mihai Eminescu, fundamentează motivul poetic al „florii albastre”, întâlnit la romanticii europeni pentru a ilustra sentimentul de dragoste sau chipul iubitei, precum şi tendinţa de proiectare a iubirii în infinit. Deşi nu s-a găsit nicăieri o însemnare făcută de Eminescu privind preluarea acestui motiv literar, George Călinescu susţine că este imposibil ca poetul român să nu fi avut cunoştinţă de existenţa acestuia în literatura germană, cu care a intrat în contact în timpul studiilor de la Viena şi Berlin. Poezie romantică Floare albastră face parte din tema iubirii şi a naturii, dar, spre deosebire de alte …

Read More »

Chiriţa în provinţie, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Vasile Alecsandri, personalitate marcantă a paşoptismului, se simte dator să contribuie la construirea politică, morală şi intelectuală a Principatelor Române şi consideră că spectacolul teatral atrage publicul mult mai uşor decât lectura, deoarece transmite mesajul în chip nemijlocit şi poate fi astfel un mijloc eficient de îndreptare a moravurilor societăţii şi de împlinire a idealurilor naţionale şi democratice ale epocii. În cei 46 de ani în care a scris piese de teatru, adică între 1840, când s-a jucat Farmazonul din Hârlău şi 1886, când a fost definitivată drama Ovidiu, a abordat cele mai variate specii dramatice: cântecele comice, farse, vodeviluri, …

Read More »

Georgica a IV-a, de Mircea Cărtărescu (comentariu literar, rezumat literar)

Poezia Georgica a IV-a, de Mircea Cărtărescu, face parte din volumul de debut Faruri, vitrine fotografii (1980), titlul poeziei fiind preluat de la poetul latin Vergiliu. Ciclul Georgicelor urmează numai ca pretext modelul antic, poetul român schimbând fundamental sensul poeziilor latine, păstrând însă numai inspiraţia din viaţa rurală. Cu toate acestea, ţăranul lui Cărtărescu şi-a mai pierdut din identitate, el este mai degrabă un personaj suburban, nici sătesc, nici orăşenesc, o imagine derutată a unui ins care nu-şi poate asuma în niciun fel existenţa. (Andrei Bodiu) În poezia Georgica a IV-a, Mircea Cărtărescu ilustrează maniera lirică postmodernistă, adică interesul artistului …

Read More »

Femeia în roşu, de Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş (comentariu literar, rezumat literar)

Romanul postbelic Femeia în roşu este inedit mai întâi prin faptul că are trei autori, Mircea Nedelciu, Adriana Babeţi şi Mircea Mihăieş, apoi, pentru că o primă variantă a fost scrisă în 17 zile în anul 1986 şi, nu în ultimul rând, prin senzaţionalul subiectului imaginativ despre două destine care se intersectează: unul al gangsterului american John Dillinger şi celălalt al unei românce din Ardeal, Ana Persida Cumpănaş. Noutatea surprinzătoare o constituie statutul autorilor: Mircea Nedelciu, prozator, cu înclinaţii certe de teoretician, Adriana Babeţi, eseistă şi traducătoare, iar Mircea Mihăieş, critic şi eseist. Aşadar romanul a fost scris de un …

Read More »

Acuarelă, de Ion Minulescu (comentariu literare, rezumat literar)

Ion Minulescu, poet, prozator şi dramaturg, a fost un statornic simpatizant al ideilor simboliste, cu o notă mai luminoasă sub care se simte, totuşi, o undă de nostalgie. în spiritul acestei compuneri literare, poetul apelează la semnificaţii ancestrale, cum este cifra trei sau scrie cu majusculă cuvinte abstracte cu tentă simbolistă: Eternul, Nimicul, Imensul, Trecutul etc. Poezia lui Minulescu aduce o inovaţie inedită, o volubilitate evidentă, creaţiile lirice fiind adevărate miniaturi dramatice, cu personaje-actori care evoluează pe scena vieţii, ca într-o comedie. Dragostea este graţioasă, „iubire, bibelou de porţelan”, iar iubita, rămasă în aceeaşi notă de gingăşie, este o „porumbiţă …

Read More »

La hanul lui Mânjoală, de I.L. Caragiale (comentariu literar, rezumat literar)

La hanul lui Mânjoală, de I.L. Caragiale, este o nuvelă fantastică şi a apărut mai întâi în „Gazeta săteanului” (1898), apoi în volumul Nuvele, povestiri. Nuvela este o proză fantastică, fiind construită prin îmbinarea armonioasă a planului real cu cel fabulos. Acţiunea nuvelei se desfăşoară în două planuri temporale şi spaţiale, unul obiectiv, care înscrie evenimentele narate în prezentul realităţii şi celălalt, subiectiv, al fabulosului mitic, ce tulbură subconştientul uman. Tema Tema nuvelei ilustrează mitul folcloric al vrăjitoarei malefice, care-i atrage pe tineri şi-i întoarce din cale tulburându-le minţile, scoţând la suprafaţă dorinţe ascunse, dar care, odată ieşiţi din cercul …

Read More »