Economie

Dezvoltarea economică a Ţării Româneşti şi măsurile politice, administrative şi militare iniţiate de Mircea cel Bătrân în a doua parte a domniei (1400-1418)

Integrarea luptei Ţării Româneşti în cadrul acţiunii duse de celelalte forţe din întreg sud-estul Europei împotriva cotropirii otomane capătă, în anii care au urmat bătăliei Nicopole, un conţinut nou, evidenţiind una dintre caracteristicile cele mai de seamă ale primei faze din istoria războiului turco-român. Necesitatea unei uniri balcanice împotriva cotropitorilor turci se vădise limpede încă de la jumătatea veacului al XIV-lea. Ea a crescut în deceniile următoare, în ciuda condiţiilor grele pe care le crease accentuarea fărâmiţării feudale la sudul Dunării. Rolul Ţării Româneşti a crescut, de asemenea, treptat, în procesul bătăliei desfăşurate împotriva înaintării otomane; intervenţiile oştilor sale au …

Read More »

Situaţia social-economică a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea

Dezvoltarea economică a Transilvaniei în a doua jumătate a secolului al XVI-lea a fost împiedicată în mare măsură de luptele feudale, de rivalităţile şi războaiele turco-austriece. Desele incursiuni habsburgice şi, mai ales, cele turceşti au făcut mari pustiiri, distrugând o parte a gospodăriilor şi reducând forţa de muncă, atât prin ducerea în robie a unui număr însemnat dintre locuitorii ţării, cât şi prin nimicirea unora dintre aceştia în diferite bătălii. Urmările nefaste ale acestora asupra dezvoltării principatului în general, şi în primul rând asupra vieţii economice, se pot vedea mai bine în ultimul deceniu al secolului al XVI-lea. Agricultura şi …

Read More »

Efectele organizării militare şi administrative a Dobrogei asupra condiţiilor generale ale vieţii economice în secolele I-III d.Hr.

Parte integrantă a provinciei Moesia Inferioară începând din anul 86 d.Hr., Dobrogea a cunoscut timp de două veacuri, până la mijlocul secolului III d.Hr., o perioadă de înflorire economica, atestata atât de documentele epigrafice cât şi de monumentele arheologice din această vreme. Informaţii preţioase ne oferă în această privinţă şi monedele pontice, a căror circulaţie dovedeşte o intensificare a relaţiilor de schimb atât în oraşele dobrogene, cât şi în satele din interiorul provinciei. Reluarea activităţii normale a oraşelor pontice în această perioadă a fost în bună măsură condiţionată de extinderea stăpânirii romane în Balcani şi la Dunăre, care a impus …

Read More »

Dezvoltarea Transilvaniei de la Memorandum până la primul război mondial (1894-1914)

Dezvoltarea economică a Transilvaniei la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului al XX-lea Cu excepţia crizei economice din preajma anului 1900, ale cărei efecte au fost resimţite în Transilvania în mod acut (scăderea producţiei, şomaj etc.), perioada de la sfârşitul secolului trecut şi începutul secolului al XX-lea se caracterizează pe plan economic printr-o dezvoltare generală, mai pronunţată în ceea ce priveşte marea industrie şi în unele ramuri ale industriei uşoare. Astfel, s-a ajuns ca în 1910 să se extragă peste 2,5 milioane tone cărbune; la Hunedoara se produceau, în 1900, aproximativ 70.000 tone oţel; în industria uşoară funcţionau, în …

Read More »

Viaţa social-economică, social-politică şi culturală pe teritoriul României în secolele IX-XI

Procesul de apariţie a relaţiilor feudale „Anul o mie”, cum este numită îndeobşte perioada de trecere de la secolul al IX-lea la secolul al X-lea, înregistrează transformări sensibile în cea mai mare parte a Europei şi în principalele aspecte ale societăţii: economic, social, demografic şi cultural. Anumite progrese în tehnica agricolă (îmbunătăţirea uneltelor de muncă, folosirea mai raţională a forţei de tracţiune animală) oferă ţărănimii posibilităţi sporite de a reda agriculturii noi terenuri, prin defrişare şi desţelenire. Sporeşte, ca urmare a acestor îmbunătăţiri, productivitatea muncii sociale, producţia de bunuri necesare existenţei oamenilor. Aceasta face posibilă nu numai creşterea, dar şi …

Read More »

Perioada crizei economice din anii 1929-1933

Situaţia internaţională În cursul anului 1929 viaţa economică şi politică a statelor capitaliste a fost cuprinsă de o profundă criză de supraproducţie care a durat până în anul 1933. Efectele crizei s-au făcut adânc simţite în toate ramurile economice, lovind puternic industria, comerţul, agricultura, transporturile, sistemul bancar şi de credit etc. Urmările crizei economice au atins, deşi în măsură diferită, toate categoriile sociale. Deosebit de dureros a lovit criza în situaţia maselor largi muncitoare. În întreaga lume capitalistă şomajul făcea ravagii cuprinzând aproximativ 35 de milioane de muncitori industriali şi comerciali. Pe lângă flagelul şomajului, muncitorii au avut de suportat …

Read More »

Condiţiile social-economice din Scythia Minor în epoca romano-bizantină

Perioada ce începe cu Diocleţian este o perioadă de mari transformări ale imperiului. Împăratul a devenit nu numai şeful armatei, legislator şi judecător suprem, ci, începând de la 325, şi protectorul bisericii, imperiul transformându-se într-un stat teocratic. Eforturile desfăşurate pentru menţinerea hotarului Dunării au reuşit să întârzie prăbuşirea lui, însă slăbiciunile interne, contradicţiile din sânul societăţii sclavagiste în descompunere, lupta colonilor şi sclavilor împotriva exploatării marilor proprietari funciari ca şi a statului care se transformase într-o maşină fiscală ce sleia forţele de producţie, au uşurat pătrunderea popoarelor migratoare şi au dus, până la urmă, la ruperea zăgazului. Din punct de …

Read More »

Dezvoltarea comerţului în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Regimul comercial Relaţiile comerciale ale ţărilor române cu străinătatea şi, prin urmare, politica lor vamala, erau reglementate pe de o parte de capitulaţiile şi tratatele comerciale încheiate de Poartă cu puterile străine, iar pe de alta de dispoziţiile interne prin care Poarta îşi rezerva principalele produse agricole şi miniere ale ţării, adică de monopolul turcesc, care a determinat şi condiţiile comerţului interior. Capitulaţiile erau privilegii unilaterale, acordate de sultan unei puteri străine. Astfel, prin capitulaţiile acordate Franţei în 1569, sultanul asigura supuşilor francezi libertatea comerţului şi navigaţiei, imunitatea judiciară şi protecţia consulară în tot cuprinsul Imperiului Otoman. Reînnoite de mai …

Read More »

Situaţia economică, socială şi politică din Transilvania în ajunul Revoluţiei de la 1848

Situaţia economică În deceniile premergătoare anului 1848, în condiţiile adâncirii descompunem feudalismului, elementele capitaliste din economia Transilvaniei au cunoscut o creştere tot mai însemnată. Marii comercianţi – între aceştia şi negustori români, concentraţi mai ales la Braşov şi la Sibiu -, acumulând capital, încep să înfiinţeze manufacturi de bumbac, spălătorii de lână, postăvarii, tăbăcării, mori de hârtie. Manufacturile de textile din Cisnădie, Sibiu şi Braşov ajung la un înalt grad de dezvoltare. Se înfiinţează şi „fabrici” de zahăr, de spirt, turnătorii de lumânări, cărămidarii. Unii maiştri, neţinând seamă de regulamentul breslelor de a nu lucra decât cel mult cu trei …

Read More »

Agricultura şi relaţiile agrare în Transilvania în secolul al XIII-lea

Ramura de bază a economiei agrare în Transilvania o constituia cultura cerealelor. Semănăturile erau împrăştiate în loturi peste tot hotarul, deoarece atât alodiul cât şi sesia iobăgească erau constituite dintr-un număr de mici parcele. În regiunile unde mai dăinuia obştea sătească, parcelele erau repartizate anual prin tragere la sorţi. Treptat se va trece însă peste tot la proprietatea particulară, aşa că la sfârşitul secolului al XVIII-lea sistemul obştii va fi limitat mai mult la comunitatea pădurilor şi a păşunilor. În părţile muntoase, mai ales prin munţii Zarandului şi prin satele din pădurile văii Mureşului, s-a menţinut şi în epoca aceasta …

Read More »