Economie

Comerţul de tranzit în Moldova şi Ţara Românească în perioada de trecere de la feudalism la capitalism

Tariful de 3% aplicat pe tot cuprinsul Imperiului Otoman o singură dată, la intrare sau la ieşire, poziţia geografică a ţărilor române şi Dunărea care le lega de Europa centrală făceau din Ţara Românească şi Moldova o etapă necesară şi importantă pentru comerţul Austriei. După generalul Langeron, comerţul din provinciile turceşti în statele habsburgice raporta Ţării Româneşti „sume imense”. De unde provenea acest beneficiu, dacă tranzitul era liber după plata taxei de 3% la intrarea în orice punct al Imperiului Otoman? Din aceleaşi surse din care domnii au ştiut să tragă atâtea venituri extraordinare. Sub diferite forme şi denumiri – …

Read More »

Dezvoltarea social-economică a Moldovei şi Ţării Româneşti în prima jumătate a secolului al XVI-lea

Procesul general de dezvoltare economică surprins în a doua jumătate a secolului al XV-lea continuă şi în prima jumătate a secolului următor. Dezvoltarea schimbului, consecinţă a creşterii producţiei de mărfuri şi a productivităţii muncii, duce la creşterea tendinţei feudalilor, pe de o parte, de a-şi lărgi proprietăţile, acaparând prin diferite mijloace pământurile ţăranilor, pe de altă parte, de a intensifica exploatarea ţărănimii. Creşterea puterii economice a feudalilor a făcut să sporească şi puterea lor politică; ei folosesc această putere ca să-şi consolideze poziţia de clasă stăpânitoare şi să imprime orientarea lor politicii întregii ţări. Agricultura şi creşterea vitelor Principalele ramuri …

Read More »

Viaţa comercială şi urbanizarea Craiovei în secolul al XVII-lea

După fluctuaţia demografică de la sfârşitul secolului al XVI-lea, Craiova înregistrează o creştere treptată a populaţiei. Paul de Alep consemna la mijlocul veacului şaptesprezece că, la intrarea în oraş, a fost întâmpinat de „marele ban, boieri şi mulţime de popor”, ceea ce atestă şi o evidentă stratificare socială. Cu toate că o complexitate de factori (fiscalitatea excesivă care determina fuga locuitorilor, incursiunile otomane, războaiele, epidemiile de ciumă, holeră) a influenţat evoluţia demografică, sporul natural al populaţiei a fost permanent: în 1735 în Craiova existau 836 familii reprezentând peste 4.000 de locuitori. În această perioadă, o mare parte a populaţiei continua …

Read More »

Regimul economic al dominaţiei otomane în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

Puternica afirmare militară a românilor sub conducerea lui Mihai Viteazul şi situaţia politică generală a Imperiului Otoman au făcut ca, la reintrarea ţărilor române sub dependenţa Porţii, sarcinile lor materiale faţă de statul suzeran să fie mult mai uşoare decât la sfârşitul veacului al XVI-lea. Haraciul, astfel cum ajunge să fie fixat în urma tratativelor duse de Radu Şerban, se ridica la 32.000 de galbeni, reprezentând adică circa 20% din valoarea pe care o atinsese în momentul său de creştere maximă, de la sfârşitul veacului al XVI-lea. Peşcheşul anual fusese de asemenea mult scăzut, după cum o arată evoluţia lui …

Read More »

Comerţul în Transilvania în secolul al XVIII-lea

În secolul al XVIII-lea, la dezvoltarea pieţei interne au contribuit nevoile de întreţinere a aparatului de stat şi militar austriac. Piaţa internă a crescut şi din cauza sporirii numărului ţăranilor lipsiţi de pământ, în urma creşterii rezervei senioriale şi a diviziunii sesiilor iobăgeşti prin moşteniri şi zălogiţi. Un număr din ce în ce mai mare de oameni au fost astfel nevoiţi să cumpere de pe piaţă cele necesare traiului. Numărul orăşenilor care se aprovizionează de pe piaţă creşte de asemenea. Deşi schimbul dintre oraş şi sat a continuat să consiste în primul rând din produse alimentare şi obiecte manufacturate, apariţia …

Read More »

Comerţul extern în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XVIII-lea

Comerţul extern se desfăşoară în condiţiile înăspririi monopolului exercitat de Poarta otomană. Aceasta înseamnă nu numai că cea mai mare parte a exportului Moldovei şi Ţării Româneşti se îndreaptă, aşa cum se petrece îndeobşte dintr-a doua jumătate a secolului al XVI-lea înainte, către regiunile din sudul Dunării, dar şi că, din punctul de vedere al cantităţii, produsele livrate fie sub formă de furnituri, fie de achiziţii ale negustorilor din imperiu, le întrec pe acelea întâlnite până atunci. Boscovich afirmă că singură Moldova, ale cărei sarcini erau mai uşoare, trimitea anual peste 300.000 kg de grâu, a 22 de oca chila, …

Read More »

Dezvoltarea economică a Moldovei şi Ţării Româneşti în secolul al XVII-lea şi la începutul secolului al XVIII-lea

După sălbatica exploatare la care fuseseră supuse de către turci în jumătatea a doua a veacului al XVI-lea, Moldova şi Ţara Românească cunosc în cursul secolului următor o epocă de relativă refacere economică. Ea se manifestă în anumite progrese, deşi încă lente, ale forţelor de producţie, atât în agricultură cât şi în meşteşuguri, în dezvoltarea pe care o cunoaşte, în aceste condiţii, piaţa internă, în posibilităţile de export pe care le au cele două ţări. Beneficiul progresului economic obţinut prin munca producătorilor direcţi este însă expropriat în cea mai mare parte de exploatatorii interni, clasa feudală românească, şi de cei …

Read More »

Banca Naţională a României între economie şi politică la sfârşitul secolul al XIX-lea

Creditul şi finanţele au condiţionat dezvoltarea vieţii economice şi au contribuit la modernizarea României. În februarie 1880, I.C. Brătianu, sprijinit de Eugeniu Carada, unul dintre conducătorii ei timp de 20 de ani, prezintă Parlamentului proiectul de înfiinţare a Băncii Naţionale a României, motivând aportul deosebit al acestei instituţii la constituirea capitalului românesc şi la dezvoltarea economiei naţionale. Banca Naţională a devenit prin lege singura bancă de emisiune, dar şi bancă comercială centrală, funcţionând ca o societate pe acţiuni. Iniţial, banca avea un capital de 30 de milioane de lei (un leu era egal pe atunci cu un franc francez). 10 …

Read More »

Dezvoltarea economică în Moldova şi Ţara Românească în secolul al XIV-lea şi în prima jumătate a secolului al XV-lea

Documentele emise de cancelariile statelor feudale Ţara Românească şi Moldova în secolele XIV-XV încep să dea o imagine mai clară asupra dezvoltării economice, organizării social-politice şi instituţiilor feudale din această vreme. Din aceste mărturii documentare, ca şi din altele mai târzii, rezultă că, în secolele XIV-XV, trăsătura caracteristică a vieţii economice era economia naturală, căreia îi corespundea în domeniul social-politic fărâmiţarea feudală. Agricultura şi creşterea vitelor Deşi în documente nu găsim date suficiente care să ne permită o analiză detaliată a vieţii economice a celor două ţări române – aşa cum a fost posibil în cazul Transilvaniei – totuşi din …

Read More »

Agricultura în Transilvania (1822-1847)

Dezvoltarea producţiei de mărfuri în agricultură era împiedicată de dreptul de proprietate feudală, de raritatea forţei de muncă liberă, de depărtarea pieţelor externe, de lipsa căilor de comunicaţie bune şi uşoare şi, mai ales, de slaba dezvoltare a pieţei interne. Condiţia realizării unei producţii de mărfuri cu caracter capitalist, pe marea proprietate feudală, ar fi fost ca aristocraţia să-şi procure vite şi inventar propriu, iar muncile să le efectueze cu lucrători salariaţi, organizând întreaga moşie după modelul întreprinderilor industriale şi comerciale. Stăpânii de moşie însă, înglodându-se tot mai mult în datorii, au devenit în majoritatea lor, mai ales după conjunctura …

Read More »