Caracterizarea personajului Mariu Chicoş Rostogan din schiţele „Un pedagog de şcoală nouă”, „Despre cometă” şi „Emulaţiune”, de I.L. Caragiale

„Distinsul”, iar mai apoi „eminentul pedagog absolut”, Mariu Chicoş Rostogan din  apare, iniţial, ca protagonist a patru scenete (Conferinţă, O inspecţiune, Ajunul examenelor, Examenul anual), reunite sub titlul Un pedagog de şcoală nouă şi publicate în nr. 3, 10, 20 şi 34/1893 ale „Moftului român” (scena I). După câţiva ani, în „Universul” din 12 noiembrie 1899 şi respectiv, din 19 mai 1900, eroul este readus în memoria contemporanilor în alte două scenete: Despre cometă şi Emulaţiune.

Datele personajului rămân aceleaşi, singura modificare operată de I.L. Caragiale fiind de natură filologică: autorul renunţă în Emulaţiune la „micile particularităţi de pronunţare ale eroului nostru naţional-cultural”, transcriindu-i vorbele fără alterarea „modului normal de a scrie româneasca”, alterare practicată cu crâncenă satisfacţie în textele anterioare. Sesizase, probabil, că, insistând pe reproducerea întocmai a pronunţiei stâlcite a lui Mariu Chicoş Rostogan, lectura devenea obositoare şi eşua în stereotipie irelevantă. Numai că era, deja, prea târziu: străduindu-se să-şi facă personajul cât mai ridicol cu putinţă, sfârşise prin a-l desfiinţa sub raport literar.

Mariu Chicoş Rostogan este, ca şi Leanca văduva din Justiţie (bucată publicată în acelaşi an cu Un pedagog de şcoală nouă), mai mult o emisie vocală, decât un personaj, fie el şi caricatural. Există, totuşi, câteva sugestii de tuşă caracterologică: omul este obedient faţă de deputatul Popescu, trecând repetat cu vederea obrăzniciile odraslei acestuia (Ajunul examenelor) şi faţă de „o doamnă din înalta societate, doamna Ftiriadi” pe al cărei fiu îl meditează în particular şi căruia îi pune penibile întrebări cu răspuns inclus (Examenul anual).

De asemenea, se arată adânc preocupat să obţină o decoraţiune fie şi imitându-l în iniţiativele sale pe profesorul de la Turnu Severin Theodor Costescu ai cărui elevi se remarcaseră la parada organizată cu prilejul festivităţii naţionale din anul respectiv (fapt atestat documentar, la fel ca şi existenţa reală a dascălului severinean, ctitor al Liceului „Traian” şi al Teatrului din localitate. De altfel, apropo de urbea dunăreană, Şerban Cioculescu identifică în persoana lui Mariu Chicoş Rostogan pe profesorul severinean Vasile Gr. Borgovan).

În rest, personajul Mariu Chicoş Rostogan nu rămâne în memorie decât prin schimonosirea apăsată a limbajului (sintaxă alambicată, fonetică originală), destinată ridiculizării cu orice preţ a pretenţiilor academist-moderniste ale dascălului care îşi presară discursul savant cu formulări spontan-poporane, de unde nu lipsesc apelative antipedagogice de genul: „loază”, „prostovane”, „vită”, „boule”, „măgarule”, „porcilor” etc. - toate menite să stârnească, la reprezentare, hazul galeriei. Îl stârneşte, dar procedeul rămâne simplist şi grosier prin exageraţiune.

Check Also

Caracterizarea personajului Mutul din nuvela „O reparaţie”, de I.L. Caragiale

Mutul din nuvela O reparaţie, de I.L. Caragiale, este unul dintre cei patru locatari ai …

Caracterizarea personajului Miţa Baston din drama „D’ale carnavalului”, de I.L. Caragiale

Spre deosebire de Nae Girimea, Iordache, Didina Mazu, Ipistatul şi Catindatul care, fie sunt rătăciţi …

Caracterizarea personajului Mitică din schiţele „Căldură mare”, „Five o’clock”, „Iniţiativa…”, „Inspecţiune”, „Justiţie”, „La Moşi”, „Lanţul slăbiciunilor”, „Mitică”, „Proces-verbal”, „Tot Mitică”, „Tren de plăcere” şi „1 Aprilie”, de I.L. Caragiale

Gruparea textelor caragialiene unde apare nominal personajul, rezervă lectorului numeroase surprize şi revelaţii şocante ce …

Caracterizarea personajului Mitică din schiţa „Ţal!…”, de I.L. Caragiale

Să-l urmărim puţin în acţiune pe Mitică, degajat de povara prejudecăţilor inerţiale şi etichetelor tendenţios-simplificatoare. …

Caracterizarea personajului Mitică din schiţa „Inspecţiune”, de I.L. Caragiale

Camaradul Mitică din Inspecţiune, de I.L. Caragiale, este o apariţie halucinantă, enigmatică, nebuloasă şi neguroasă, …