Caracterizarea personajului Ghiţă Calup din articolul jurnalistic „Cetăţeanul Ghiţă Calup”, de I.L. Caragiale

Ghiţă Calup din textul jurnalistic Cetăţeanul Ghiţă Calup, de I.L. Caragiale, este un personaj extrem de interesant, protagonist al unui text ce prezintă interes literar minim. Paradoxul afirmaţiei este numai aparent: se va vedea îndată de ce. Aşadar: cetăţeanul Ghiţă Calup, de profesie „băcan în mahala” şi, pe deasupra, „gardist civic, este foarte gelos pe cocoana dumisale”.

Norocul lui în această delicată chestiune se numeşte Ilie „un tejghetar tânăr (...) pe care-l iubeşte mult, căci este foarte harnic” şi în care are deplină încredere pentru că, ori de câte ori „îi recomandă (...) să păzească straşjnic cinstea cocoanii”, acesta îl asigură cu fermitate de neostoita sa vigilenţă.

Pentru toate aceste calităţi, Ghiţă Calup „i-a dăruit la Sf. Ilie, de ziua lui, o legătură de gât prăzulie” şi este decis să-l facă „tovarăş la parte” (să şi-l facă asociat, adică), într-o noapte, jupânul se întoarce acasă din gardă mai devreme şi este nevoit să bată foarte mult în poartă până ce Ilie, „zăpăcit de somn”, vine şi-i deschide. Când intră, Calup constată că, ostenită, „cocoana doarme cu faţa la perete”.

Când vrea să se culce „găseşte pe plapuma dumisale de demicoton alb o legătură de gât prăzulie”, motiv pentru care „a doua zi, jupânul a certat pe Ilie, că nu-şi păstrează lucrurile şi, mai ales, legătura pe care i-a dăruit-o de ziua lui”. Neglijenţa vinovată a tejghetarului nu este, totuşi, de natură să schimbe hotărârea stăpânului, drept pentru care „chiar din acea zi, în casa cetăţeanului Ghiţă, Ilie este tovarăş la parte - la parte mai mare sau mai mică, după cum se întâmplă să-i vie rândul jupânului la gardă”.

Bucata (fără titlu, atribuit abia în 1962, la retipărirea în vol. III de Opere, de I.L. Caragiale) a apărut, conform precizării lui Paul Zarifopol, în nr. 7/1877 al publicaţiei „Claponul”, la rubrica „Gogoşi”. El conţine in nuce o bună parte din intriga comediei O noapte furtunoasă, schiţa a trei dintre viitoarele sale personaje (Jupân Dumitrache, Veta, Chiriac) şi câteva detalii regăsibile în prima lucrare dramatică majoră a autorului: legătura de gât, gelozia jupânului, apartenenţa sa la garda civică, repetabilul apelativ „cetăţean”, unele formulări „ştii tu cum sunt muierile...”, „las” pe mine, jupâne”, tovărăşia la parte etc.

Dincolo însă de valoarea pur documentară, de atestare a unei filiaţii sumare. Cetăţeanul Ghiţă Calup rămâne un text jurnalistic fără virtuţi literare, interesul său circumscriindu-se exclusiv anecdoticii pitoreşti de istorie literară. La fel ca şi personajul care-i dă titlul, de altfel. De la Ghiţă Calup la Jupân Dumitrache este distanţa de la crochiu la capodoperă.

Check Also

Caracterizarea personajului Mutul din nuvela „O reparaţie”, de I.L. Caragiale

Mutul din nuvela O reparaţie, de I.L. Caragiale, este unul dintre cei patru locatari ai …

Caracterizarea personajului Miţa Baston din drama „D’ale carnavalului”, de I.L. Caragiale

Spre deosebire de Nae Girimea, Iordache, Didina Mazu, Ipistatul şi Catindatul care, fie sunt rătăciţi …

Caracterizarea personajului Mitică din schiţele „Căldură mare”, „Five o’clock”, „Iniţiativa…”, „Inspecţiune”, „Justiţie”, „La Moşi”, „Lanţul slăbiciunilor”, „Mitică”, „Proces-verbal”, „Tot Mitică”, „Tren de plăcere” şi „1 Aprilie”, de I.L. Caragiale

Gruparea textelor caragialiene unde apare nominal personajul, rezervă lectorului numeroase surprize şi revelaţii şocante ce …

Caracterizarea personajului Mitică din schiţa „Ţal!…”, de I.L. Caragiale

Să-l urmărim puţin în acţiune pe Mitică, degajat de povara prejudecăţilor inerţiale şi etichetelor tendenţios-simplificatoare. …

Caracterizarea personajului Mitică din schiţa „Inspecţiune”, de I.L. Caragiale

Camaradul Mitică din Inspecţiune, de I.L. Caragiale, este o apariţie halucinantă, enigmatică, nebuloasă şi neguroasă, …