Cântice şi sărutări, de Vasile Alecsandri (comentariu literar, rezumat literar)

Deşi în „Revista română”, unde apare pentru prima oară, poezia Cântice şi sărutări, de Vasile Alecsandri, poartă la sfârşit însemnarea: „Moldova - 1859”, cred că trebuie să acceptăm indicaţia din volum: „Iaşi - 1855”.

Scrisă deci în 1855, prin iunie-iulie, în preajma plecării scriitorului în străinătate, ceea ce ar explica de ce n-a avut răgaz să o publice în „România literară”.

Publicată pentru prima oară în „Revista română” din octombrie-decembrie 1862, apoi reprodusă în ediţia 1863, ediţia 1875, vol. II.

Vasile Alecsandri

Poezia Cântice şi sărutări, o adevărată profesiune de credinţă scriitoricească, ilustrează tema rostului militant, patriotic al artistului în mijlocul societăţii, temă atât de caracteristică epocii literare dominate de ideile de la 1848.

Cântice şi sărutări

Poetul

Ah! câte glasuri de armonie

În al meu suflet cântă duios,

Toate, uimite, se-nchină ţie

Când te-arăţi mie,

Înger frumos!

Albă româncă! tu pentru mine

Eşti adierea lunii lui mai.

Darul iubirei, cerescul bine,

Naşte şi-mi vine

Din al tău grai.

Priveşte-n lume măreţul soare

Cum răspândeşte veseli fiori.

El dă o rază învietoare

De orice floare

Ivită-n ziori.

Priveşte-a nopţei mândră coroană

Cum las-a ninge stele din ea.

De ori [ce] suflet care-n cer zboară

Lin se coboară

Câte o stea.

O, dulce înger de dismierdare!

De-ai vrea, unită cu dorul meu,

Să-mi dai, ferice, o sărutare,

De-orice cântare

Aş cânta eu,

N-ar fi în ceruri dalbe lumine,

Nici flori pe lume s-ar legăna,

Pre câte versuri de amor pline

Eu pentru tine

Aş suspina!

Românca

Când primăvara cu lăcrimioare

În locul iernii vine zâmbind,

Inima, dulce privighitoare

Scăldată-n soare,

Cântă iubind.

Dar când se luptă ţara-n durere,

Tot omul tânăr şi simţitor

Trebuie să-i deie cu-a sa putere

O mângăiere

Ş-un ajutor.

Când ţara geme sub apăsare,

Mai bine-mi place s-aud sunând

Un răcnet aspru de răzbunare

Decât oftare

De amor blând.

June poete! ascunde-ţi dorul,

Căci nu e timpul de dulci plăceri.

Versul iubirei duios străbate.

Focul poetic e răpitor,

Dar nu-s cuvinte mai înfocate

Ca libertate

Şi viitor.

Decât pe liră să cânţi amorul,

Apără-onorul

Sărmanei ţări!

Cântă-un vers falnic de renviere

Care s-aprindă sufletul meu.

Ridică neamul de la cădere,

Ş-orice-mi vei cere

Va fi al tău!

Check Also

Visează androizii oi electronice?, de Philip K. Dick (comentariu literar, rezumat literar)

Philip Kindred Dick (16 decembrie 1928, Chicago, Illinois, Statele Unite – 2 martie 1982, Santa …

Visările unui hoinar singuratic, de Jean-Jacques Rousseau (comentariu literar, rezumat literar)

Jean-Jacques Rousseau (28 iunie 1712, Geneva, Elveţia – 2 iulie 1778, Ermenonville, Franţa) – scriitor. …

Virgina în grădină, de A.S. Byatt (comentariu literar, rezumat literar)

A.S. Byatt (pseudonimul literar al Antoniei Susan Drabble) (24 august 1936, Sheffield, Marea Britanie – …

Viii şi morţii, de Patrick White (comentariu literar, rezumat literar)

Patrick Victor Martindale White (28 mai 1912, Knightsbridge, Londra, Marea Britanie – 30 septembrie 1990, …

Vieţi pârjolite, de Ricardo Piglia (comentariu literar, rezumat literar)

Ricardo Piglia (24 noiembrie 1941, Adrogue, Argentina) – scriitor. Titlul original: Plata quemada Prima ediţie: …